În ciuda uriașelor presiuni la care a fost supusă, ziarista americană Candace Owens a lansat un serial incendiar despre cuplul Macron și scheletele din dulapul prezidențial francez.

După introducerea seriei, prezentăm mai jos și episodul I, tradus de ActiveNews în română:

Cine e Brigitte Macron? Cum a fost vrăjit publicul?

Bună, dragii mei. Am amânat difuzarea celui de-al doilea episod al serialului Cine e Brigitte? pentru că, după ce am anunțat că urma să transmitem episodul pe site-ul nostru, candaceowens.com, am suferit atacuri DDOS intense tot weekend-ul. Practic, serverele noastre au fost copleșite.

Iar ieri seară am primit o a doua scrisoare dură de la Palatul Elysée, de la Brigitte și Emmanuel Macron; de data este, este o scrisoare scurtă, vă vom arăta-o în întregime la finalul emisiunii. Un lucru este clar, cuplul Macron nu se poartă ca un cuplu care nu are absolut nimic de ascuns. Așa că hai să vedem de ce se comportă cum se comportă.

Bine ați revenit la serialul nostru, Cine e Brigitte?

Cum au reușit?

Multă lume s-a întrebat, după Introducerea acestui serial, cum de au permis francezii să se întâmple așa ceva și probabil vă întrebați și voi cum au reușit Brigitte și Emmanuel Macron să se ascundă, cum au realizat această masivă suprimare a presei, încât nimeni nu știa că se întâmplau toate ciudățeniile astea în Franța.

Cum se face că Emmanuel Macron, care era, practic, necunoscut publicului cu un an înainte să ajungă la putere, a reușit să dea la o parte campania lui François Fillon, un om care era deja pe jumătate președinte, cum s-ar spune. Cum a reușit chestia asta? Ei bine, pentru cei din lumea anglo-saxonă, seamănă puțin cu ascensiunea lui Barack Obama. Sigur, Obama era senator, deci era deja implicat în politică într-o anumită măsură, dar ascensiunea lui la președinție a fost, din multe puncte de vedere, venită din senin. Numai că Barack Obama nu era însurat cu cineva cu peste douăzeci de ani mai în vârstă decât el. Emmanuel Macron – repet, ca să fie clar – nu avea decât 14 ani când a apărut într-o piesă de teatru școlar la o școală numită La Providence.

La acel moment, Brigitte era profesoară la aceeași școală și se ocupa de clasele de teatru. La acel moment, ea avea 39 de ani și, se spune, era măritată, cu trei copii.

Unul dintre „copiii” ei, Laurence, era de aceeași vârstă cu Emmanuel Macron și colegă de școală cu acesta. Deci povestea e că ea l-a văzut în acea piesă și a fost dată pe spate și, până la urmă, nu a mai vrut să reziste sentimentelor ei pentru mult mai tânărul prinț. Până acolo încât a divorțat de soțul ei, și-a destrămat familia din acest motiv.

Evident, că, obiectiv vorbind, povestea asta este foarte alarmantă, deci cum au reușit s-o vândă publicului francez? Cu asta începem.

Iubire dincolo de orice limite

Răspunsul este desigur, ca întotdeauna, printr-o campanie de propagandă foarte intensă care este plină de minciuni și falsuri grave. Așa cum scrie Xavier Poussard, jurnalistul care a făcut publică această poveste, în cartea lui, care urmează să apară, citez:

„Pentru a vinde această poveste improbabilă, s-a lansat o campanie intensă de propagandă în toată mass media: televiziune, radio și internet. Spațiul public a fost saturat de cărți care îi ridicau îl slăvi pe Brigitte și Emmanuel și de reviste mondene cu cei doi pe copertă. Scopul lor era să inculce subliminal în mintea publicului o poveste pusă la punct de crema specialiștilor în imagine publică de la Paris. Această poveste de roman ieftin spune că Emmanuel Macron, un elev briliant și precoce de la Lycee la Providence din Amiens – presa îl compara cu Mozart – a cucerit-o pe profesoara lui, Brigitte, o femeie dinamică, frumoasă și carismatică”.

Deci, au prezentat o poveste de triumf asupra conformității. O poveste de iubire care desfide vârsta – anunțând, poate, acum știm, preferința lui Macron pentru cărțile lui André Gide, care, cum spuneam în primul episod, era un pederast recunoscut, viola băieți musulmani și scria deschis despre asta – ceea ce nu a împiedicat cartea lui să ajungă în primul portret oficial de președinte al lui Emmanuel Macron. Deosebit de sinistru.

Pe 14 aprilie 2016, când revista Paris Match i-a dedicat coperta lui Brigitte, articolul spunea că, într-o bună zi, în inima lui Brigitte totul s-a schimbat, în secret. S-a dus la piesa lui Milan Kundera, Jacques et son maître, în care Emmanuel Macron juca rolul principal. Articolul zice că el avea deja ochiul lui de vultur. Aha, ochiul lui de vultur, cu care a făcut zoom pe Brigitte, așa ni se spune. Apropo, avem și un scurt video cu Emmanuel Macron tânăr, jucând într-o piesă. Uitați-vă și voi... (video)

Aplauze. Minunat. Minunat. Irezistibil pentru o femeie de aproape 40 de ani care apoi, în următorul an școlar, l-a înrolat în clasa ei de teatru.

Vreau să ne oprim puțin aici și să ne gândim cât de terifiant este, totuși, că media are puterea asta de a transforma niște fapte absolut nefaste în ceva romantic și apoi de a vrăji lumea și de a-i hărțui pe cei care văd realitatea și spun: nu, nu, e ceva foarte în neregulă cu povestea asta.

În orice caz, lui Brigitte i s-au dedicat nu mai puțin de 60 de articole de presă în numai 26 de luni. Până la ora actuală, numai Paris Match i-a dedicat 13 coperți lui Brigitte. Aș numi asta o strategie de suprasaturare psihologică. Dacă dai publicului atât de multă informație – adevărată sau falsă, nu contează – pentru o persoană normală devine imediat implauzibil că ar putea exista ceva ascuns.

E atât de multă informație; e ca efectul martorului, dar în mass media, adică dacă atâția jurnaliști se ocupă de acest subiect, atunci înseamnă că povestea este acoperită, se știe tot, nu mai avem nimic de aflat.

Legenda oficială

Acum am să vă spun legenda oficială despre Brigitte Macron care a fost instalată de media în mintea publicului în acea primă perioadă. Este așa: În primul și în primul rând au spus publicului că diferența de vârstă dintre ei era... el avea 17 ani, ceea ce este direct o minciună, și că Brigitte avea atunci 36 de ani altă minciună sfruntată.

Și-acum să trecem la ce spunea media despre istoria vieții lui Brigitte înainte de Macron.

Deci, ne spun că Brigitte Trogneux s-a născut la Amiens, fiica cea mai mică a unei familii de cofetari prosperi din Nordul Franței, pe data de 13 aprilie 1953 (ironic, aceeași dată cu data lansării programului MK Ultra). FOTO de familie:

După care ne spun că, în 1974, când avea 21 de ani, după o educație catolică strictă la Surorile Sacré-Cœur, s-a măritat cu André-Louis Auzière, devenind Brigitte Auzière, nevastă de director de bancă.

Luând-o pe urmele soțului ei, Brigitte a început o carieră de ofițer de presă la Camera de Comerț din Lille.

Cei doi au avut trei copii: un băiat, Sébastien, în 1975; în 1977, Laurence, o fată, cea care are aceeași vârstă cu Emmanuel Macron și se spune că i-a fost colegă de școală; și Tiphaine -  Tiphaine este singurul dintre copii care a ieșit public și o apără pe Brigitte, ceea ce este foarte interesant – deci fiica Tiphaine se naște în 1984.

Mai departe povestea este că, după ce a devenit ofițer de presă și a lucrat la Camera de Comerț, ea decide, undeva, pe la mijlocul anilor optzeci, să treacă în învățământ, întâi la Strasbourg, ca profesoară de literatură la Lucie Berger Protestant College, și apoi, desigur la La Providence, colegiul iezuit din orașul ei natal, Amiens. Ea și Emmanuel Macron sunt din același oraș. Deci în 1991 se întoarce acolo și acolo se îndrăgostește nebunește de sclipitorul elev Emmanuel Macron.

Acum, toată povestea asta a fost pictată de presă fără nicio fotografie. Și, la modul la care o prezenta presa, încercau să facă oamenii să-și imagineze că Brigitte era o tipă irezistibilă, o tipă super sexy, super atrăgătoare. Ca una din manechinele alea de afiș din anii optzeci. Ceva incredibil... gen Claudia Schiffer. Asta era imaginea pe care încercau să o creeze în mintea oamenilor.

Adică: da, acum e mai bătrână, dar uau!, dacă o vedeați când a văzut-o Emmanuel Macron... era ca o manechină.

Și purta fuste scurte, ziceau, cum purta fuste și cum toți băieții erau disperați după ea – băieții din școală, care se întâmpla că erau la pubertate. Toți aveau fantezii cu profesoara asta sexy gen Claudia Schiffer. Și, bineînțeles, sclipitorul virtuoz Emmanuel Macron și cu ea au început apoi o legătură amoroasă clandestină.

Ani mai târziu, în 2006, dându-și seama că este îndrăgostită la disperare de Emmanuel Macron, ea ia decizia majoră de a-și distruge familia, divorțând de soțul ei André-Louis bancherul și măritând-se cu fostul ei elev, Emmanuel Macron doar un an mai târziu, în 2007. Bun.

Best Image

Deci asta e legenda stabilită de media. Acum, ca să controleze imaginea publică a lui Brigitte, cuplul Macron a înrolat serviciile unei femei pe nume Michele Marchand. I se spune, pe scurt, Mimi. Este cea din stânga în această fotografie, lângă Brigitte.

Mimi este cunoscută ca „papa” presei mondene – „papesa” presei cu celebrități. Nimeni nu o calcă pe Mimi pe bombeu. Toată săptămâna am vorbit despre asta – firmele de PR. Iar ea este în top – ea te ridică, ea te coboară, te distruge, dacă este cazul. Puteți vedea tot felul de procese în care a fost implicată.  A fost acuzată ca a folosit tactici de șantaj, coerciție – ajungem imediat și acolo. Iar misiunea ei a fost să inunde publicul cu aceste fotografii, super-selectate, despre cuplul care se dorea la președinție, poze filtrate, în care cei doi arătau fabulos. Ca să vândă idee asta, că nimic nefast nu s-a întâmplat în trecut.

Așa că Mimi a reușit să obțină aproape o exclusivitate pe imaginea lui Brigitte prin agenția ei de fotografie, cunoscută ca Best Image. O să vedeți – pe măsură ce înaintăm în acest serial o să intrați și voi în vizuina asta de iepure și o să începeți să vă uitați la fotografii și să verificați lucruri despre Brigitte – și o să vedeți că pe multe dintre fotografiile ei, în colț, scrie Best Image. Da. Asta este firma de imagine a lui Mimi. Mimi era, deci, în control pe imagine la acel moment.

Un miliardar

Cât privește conversațiile dintre Mimi și Brigitte, exista o persoană care funcționa ca intermediar, iar numele acestei persoane este Xavier Neil.

Trebuie să știți că Xavier Neil este miliardar, unul dintre cei mai bogați bărbați din Franța și ginerele lui Bernard Arnault, președinte și director al LVMH. Da, acea LMVH, cu Louis Vuitton, cu Moet și Hennessy. Din ianuarie trecut, Bernard Arnault l-a luat pe Elon Musk și a devenit cel mai bogat om din lume. Ok.

Deci, copiii lui Bernard Arnault, doi dintre ei, de fapt, au avut-o pe Brigitte profesoară la școală. Mai târziu, Brigitte a dezvoltat o relație cu fata mai mare a lui Arnault, căreia nu i-a fost profesoară, Delphine, care avea să devină furnizoarea de haine a lui Brigitte prin – evident – directorul artistic și stilist al firmei Louis Vuitton.

Dar, ca să continui cu Bernard Arnault, deci el are o fată care se ocupă de stilul, de hainele lui Brigitte, Macron, Prima Doamnă, și face asta, evident, prin Louis Vuitton și îl înrolează ca stilist pe directorul artistic al firmei, pe care îl cheamă Nicolas Ghesquière.

Manechine trans

Acum, da, o să spuneți cui îi pasă ce poartă Brigitte? Dar trebuie să știți un detaliu, un element amuzant, nu? – că acest domn Ghesquière este principalul promotor al transgenderismului și androginiei în lumea modei. E absolut celebru, da? Nu doar că – potrivit revistei Out, din care preiau direct – deci nu doar că angajează în mod deliberat manechine trans și le folosește în deschidere la spectacolele de modă Louis Vuitton... de exemplu, el l-a ales pe individul trans în vârstă de 23 de ani Krow Kian să deschidă spectacolul din 2018, când au lansat colecția de primăvara-vară... dar Ghesquière se întâmplă să fie, în același timp, cel care a lansat cariera unei grămezi de alți manechini trans peste tot în industria de modă. De exemplu, persoana asta, Teddy Quinlivan, care i-a mulțumit din inimă lui Ghesquière – la 23 de ani a devenit o celebritate, după ce a fost descoperită de Ghesquière la 21 de ani; deci la 21 de ani l-a descoperit și la 23 îi mulțumea.

Deci asta este persoana care o îmbracă pe Brigitte. Să nu fac prea multe paranteze. Deci tipul care o îmbracă pe Brigitte este specialistul în transgenderism în lumea modei, directorul de creație de la LHVM.

Ok, o să spuneți, coincidență. Corect, sigur, de ce nu. Dar ce vreau să scot în evidență este genul de putere care o înconjoară pe Brigitte. Pentru că, dacă te gândești, cum e posibil ca o poveste atât de enormă să fie mușamalizată deliberat de media mainstream, e important, zic eu, să știi cine sunt personajele din jur, cât de puternici pot fi, totuși, acești oameni.

Și Xavier Neil, ca să mă întorc la el, ginerele lui Barnard Arnault, era persoana de legătură dintre cuplul Macron, care candida la președinție, și Mimi Marchand, papesa presei. Bun.

Un trecut dubios

Xavier Niel și Mimi Marchand se cunoșteau prin intermediul unui avocat, aveau același avocat, pentru că ambii un trecut destul de dubios.

În anii optzeci, Xavier a contribuit la dezvoltarea unui serviciu de chat dedicat sexului online, afacere care s-a dovedit incredibil de bănoasă pentru el, după care a devenit coproprietar la un lanț de sex-shopuri cu peep shows, dintre care unul s-a descoperit apoi că era fațada unei rețele de prostituție. Așa că Neil a fost arestat în 2004 cu acuzații de proxenetism în formă agravată.

Trebuie să subliniez aici că aceste acuzații au fost ulterior respinse. Dar vreau să citez din cartea lui Xavier Poussard, care zice așa: „S-au spus multe despre Xavier Niel, părintele Free Box și abonamentului de mobil de 2 euro (ca să explic pentru anglo-saxoni, asta este ceva ca pachetul promoțional la Verizon, așa a devenit el extraordinar de bogat). Astăzi, el este membru plin al clasei globale a super-bogaților, are legături cu toți magnații din Silicon Valley și Henry Kravis l-a numit membru al consiliului de administrație al puternicului fond american de investiții KKR. Dar rolul serviciului de stocare DL Free în găzduirea de pornografie infantilă este încă prea puțin cunoscut, iar Free a fost chiar descris de Centrul pentru protecția copilului din Canada drept cea mai mare sursă de imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor”.

Bun, mergând pe linia asta, ne putem uita la ce este proiectul Arachnid al Centrului de protecția copiilor din Canada și  de ce au început ei ancheta asta și ce legătură are cu Xavier Neil, dar nu despre asta vorbim noi aici.

Un alt trecut dubios

Noi vorbim aici despre cum a cunoscut-o el pe Mimi Marchand  prin intermediul unui avocat, pentru că ea avea niște condamnări la vremea respectivă.

Mimi, după ce fusese acuzată de diferite lucruri,  a reușit să primească mai mule condamnări cu suspendare în anii optzeci, și a făcut și doi ani de închisoare în așteptarea procesului pentru implicarea ei în afacerile iubitului ei, care era gangster, și care este identificat în  biografia ei ca Hafid. În cele din urmă, nu a fost condamnată și, până la urmă, Xavier Neil i-a dat bani să-și salveze firma, Best Image.

Apoi, în 1998, a mai primit o condamnare de trei ani cu suspendare, în legătură cu alt fost iubit și o întreagă operațiune cu droguri, și atunci tot Xavier a ajutat-o cu bani, desigur, până în 2024, când i-a salvat iarăși compania, Best Image. Iar ea, la schimb, pentru că el a salvat Best Image, sunt sigură că se ocupă de imaginea publică a lui și a asociaților lui.

Bun. Deci cât de importantă a fost această femeie, Mimi, în crearea imaginii publice a lui Brigitte? Ei bine această femeie, care avea o imagine mai de gangster, așa, în spatele ușilor închise, cum spuneam – puteți să căutați și voi... de fapt, cred că New York Times a avut recent un articol negativ despre ea și rolul ei... Ei bine, deci, la cam un an după inaugurarea lui Macron ca președinte, Mimi a făcut poza asta în  biroul prezidențial, făcând semnul victoriei din degete, cu ambele mâini – vedeți. Da. Chiar că fusese o victorie că păcălească publicul despre Brigitte. Așa îmi imaginez eu, că despre asta este poza asta.

După care s-a întâmplat ceva foarte interesant. Foarte interesant. La scurt timp după poza asta, Brigitte și Emmanuel au decis să se cam desprindă cu grijă de Mimi Marchand, femeia care le rezolvase problema de imagine, pentru că Mimi tocmai intrase în alt scandal... Și vă spun, sunt atât de multe momente de-astea „hopaa!” în jurul acestui cuplu că devine straniu. Ok.

Un al doilea miliardar

Deci, Mimi mai are un prieten în comun cu Brigitte, alt miliardar, pe care îl cheamă Marc Ladreit de Lacharrière. Marc este atât de bun prieten cu Brigitte Macron – ca să fie clar -  că se și pozează cu ea când ies împreună.
Atât de apropiați sunt că au mers împreună la un spectacol care se cheamă Starmania. O să spuneți: parcă a mai menționat Candace acest Starmania și în episodul anterior. Da, pentru că acest spectacol la care au mers împreună a fost produs de Thomas Jolly, și acolo l-a ales Brigitte cu mânuța ei pe Thomas Jolly să se ocupe de Jocurile Olimpice.

Deci Marc Ladreit era cu ea acolo, la premieră, când au zis: da, gata, ăsta e tipul care trebuie să facă Jocurile Olimpice - care au avut, evident, transgenderi, drag queens... o grămadă de chestii.  Mie asta îmi ofensează simțul creștin și e ceva ce eu numesc satanic.

Dar, veți întreba, ce probleme a cauzat acest prieten comun al lui Mimi și Brigitte de s-a apucat cuplul prezidențial brusc să se disocieze de Mimi? Ei bine, se întâmplă că Marc Ladreit, alt miliardar cum spuneam, are un fiu foarte problematic, pe care îl cheamă Jeremy, și, la scurt timp după ce Mimi și-a făcut poza aia în biroul prezidențial, s-a aflat că Mimi îi făcuse un mare serviciu lui Marc Ladreit, făcând să nu apară în presă numele și fața lui Jeremy. Pentru că, așa cum spuneam, Mimi e șefa presei, e ca un fel de gangster de presă, ca să zic așa.

Jeremy, fiul lui Marc, era fostul director al unei companii de divertisment pentru copii care a fost condamnată de două ori, o dată în 2008 și o dată în 2015 de... n-o să ghiciți niciodată – de pornografie infantilă!

Iar, mai încoace, în 2024, mama copiilor lui Jeremy a chemat poliția la ei acasă, la Marrakech, de frică, pentru că s-a uitat în computerul lui și – au copii foarte mici, unul avea trei ani și unul un an la acel moment  - și a descoperit alte imagini pornografice pe computerul lui. Polițiștii au confiscat de pe computerul lui 4.000 de imagini cu copii de pe computerul lui – copii dezbrăcați, care erau violați.

Pentru care fapte, apropo, a primit doar o mică palmă. Ce am aflat de pe Internet – și, desigur, franceza nu este limba mea maternă – este că a fost condamnat la numai opt luni pentru chestia asta, dar executarea a fost amânată, adică va avea loc mai târziu. Astea sunt ultimele informații pe care am putut să le aflu și sunt gata să le corectez dacă greșesc. Deci trei condamnări pentru pornografie infantilă...  Iar Mimi a ajutat la mușamalizarea de presă a celei din 2015.

Bombe chirugicale - Regele Transsexualilor

În orice caz, Mimi i-a acoperit urmele lui Jeremy, iar asta a creat o imagine proastă cuplului prezidențial, care a început să se îndepărteze de ea. Dar Mimi este genul acela de persoană care... cum spuneam și ieri: acești agenți de PR... nu poți să te porți oricum cu ei, ok? Iar ei nu i-a convenit că oamenii începeau să spună că a fost dată afară, că nu mai era primită la Palatul Elysée.

Și-apoi, în octombrie 2018, a apărut o carte care se numește The Book of Mimi, din care a reieșit și mai clar că Mimi era persona non grata în cercul intim al cuplului prezidențial, nu mai era invitată la întâlnirile de joi la Elysée.
Și ce face o persoană de PR când simte că a primit un șut? Păi ce să facă, dau bombe în presă, nu? Și se pare că Mimi chiar a dat o bombă, o ditamai explozia în presă despre Brigitte Macron, într-o revistă care se cheamă Closer.

Brigitte fusese nu se știe cum surprinsă la intrarea în Spitalul American de la Paris, unde se dusese, s-a zis, pentru chirurgie estetică sub anestezie generală. Iar Prima Doamnă a fost furioasă de această apariție de presă. A condamnat public revista Closer pentru această – asta e acuzația ei favorită – încălcare a vieții private.

Mă rog, este de înțeles, dacă te duci la spital să te mai aranjezi și... Dar reacția ei a părut cumva exagerată.

Mai ales jurnalistului Xavier Poussard i-a părut exagerată, i-a atras atenția, pentru că, numai cu un an înainte, o altă revistă, Express, publicase ceva similar, cu Brigitte mergând la un chirurg plastician, Dr Sydney Ohana, și atunci nu păruse să îi pese; nici doctorul, nici Express nu au suferit condamnări publice, Brigitte nu s-a enervat pe ei.

Așa că Xavier s-a întrebat: dar ce e așa special cu articolul din Closer de s-a panicat în asemenea hal încât să facă ceva fără precedent, ca Primă Doamnă, să condamne public presa. Așa că s-a apucat să cerceteze mai atent acel articol, încercând să vadă ce-i scăpase, ce o scosese așa de tare din sărite. Și a aflat. Pentru că, deși Closer nu dădea numele chirurgului la care se dusese Brigitte, au făcut o chestie meschină – au lăsat un indiciu inconfundabil despre identitatea lui. L-au descris, au spus, citez: „un chirurg eminent și cunoscător al presei, care știe să citeze la fix din Victor Hugo, citatul lui preferat fiind «carnea femeii este lutul ideal»”.

Or, nu exista decât un singur chirurg care apăruse în presă cu citatul ăsta; cu doar un an în urmă, Paris Match publicase un articol despre Dr. Patrick Bui, chirurg estetician la Spitalul American de la Paris, articol numit „Operațiunea tânăr din nou” și acolo, răspunzând la o întrebare, el a zis „carnea de femeie este lutul ideal”.

Acum, de ce este asta o așa de mare bombă acest articole din Closer? A fost o amenințare, un foc, dacă vreți, un foc de avertisment către Brigitte Macron, pentru că, în Franța, Patrick Bui este cunoscut drept cel mai eminent doctor chirurg pentru operații de feminizare. Este regele operațiilor de feminizare a persoanelor trans, care le înmoaie trăsăturile. Dacă ești bărbat și încerci să devii femeie, operațiile astea îți feminizează trăsăturile feței.

Și dacă mai exista vreo urmă de îndoială în mintea cuiva că Brigitte se ducea la el, atunci ea s-a risipit în 2023, când cei doi au apărut împreună  – uite aici o fotografie - vezi video.

Da, ani mai târziu, în 2023, Emmanuel Macron a decis să-i dea lui Patrick Bui medalia Legiunea de Onoare, care este o distincție foarte înaltă în Franța. Imaginați-vă ceva cum e Medalia Libertății în America. Deci l-a decorat pe Bui cu această medalie.

Și aici am să mă opresc, pentru că este foarte multă informație de digerat și de gândit și de cercetat.

Din nou, suntem încă la vârful aisbergului când vorbim de acest cuplu și de legăturile pe care le au și de puterea pe care o au și cum au reușit să execute farsa asta în ochii publicului.

Vise deșarte

Ce vă vom arăta în episodul următor este cum începe să se destrame legenda și atunci o să scoatem din nou acea succesiune cronologică și vom vedea cum această idee perfect fabricată despre trecutul lui Brigitte, repet, fără nicio fotografie, a început să se cam... oamenii au început să se întrebe: ia stai un pic, ceva nu este în regulă aici! Totul începe cu doar vreo două fotografii care apar public, fotografii cu Brigitte din perioada în care ea cică ar fi fost o păpușă, o manechină...

Când colo... nu purta fuste scurte, purta niște costume largi și nu pare cineva după care adolescenții să se dea în vânt. Uitați-vă aici. Sunt fotografii cu ea din perioada în care era profesoară. Asta e manechina, ea e Claudia Schiffer?

Așa că lumea a început să spună: ia stai așa, păi nu cumva ni se vând niște minciuni?

Iar răspunsul, desigur, va fi da.

O a doua scrisoare buclucașă

Dar vreau, înainte de asta, să vă prezint scrisoarea pe care am primit-o ieri de la Brigitte Macron și Emmanuel Macron. Am să vă citesc scrisoarea în întregime.

Ok. Deci e o nebunie. Nici nu știu ce să spun. Pentru cei care nu s-au uitat la episoadele anterioare, ar trebui să vă uitați. Noi le vom pune aici, pe YouTube, ca să vedeți tot ce s-a întâmplat cu Emmanuel Macron și Brigitte Macron.

Deci, ne-au trimis o primă scrisoare care nu răspunde la esența afirmației, nu spune că Brigitte Macron este femeie, dar se ia de alte chestii pe care le-am spus... că asta ar fi defăimare și ailaltă ar fi defăimare.

Motiv pentru care noi am răspuns și le-am zis: uitați, noi nu vrem să mințim pe nimeni. Eu, Candace, cred că Brigitte Macron s-a născut bărbat. Și nu facem asta ca să ne distrăm, evident. Da? Și acum vă dăm șansa să răspundeți la aceste întrebări: da sau nu.

Întrebări foarte simple, le-am prezentat în episodul trecut.

Chestii ca: a adus Prima Doamnă Brigitte Macron trei copii pe lume? Da sau nu. Este ea bărbat biologic? Cine este persoana din fotografia cutare? etc. etc.

Nu ne-au răspuns deloc, deși le-am dat, cred, zece zile, poate mai mult de zece zile să răspundă, înainte să lansăm primul episod din serial. Deci n-am avut noroc.

Dar, după ce am transmis primul episod, Introducerea, aseară, am primit un email de la echipa lor de avocați de-aici, din Statele Unite, și nu glumesc deloc, am să v-o citesc integral pentru că am realizat că ei vor să sugereze că noi am selectat numai ce ne-a convenit din prima lor scrisoare, aia de 100 de pagini.

Îmi pare rău, dar nu aveam trei ore la dispoziție și oricum nimic de-acolo nu răspundea la întrebarea: este Brigitte Macron bărbat sau nu e? Am înțeles că vreți să spuneți că am greșit cu colorarea fotografiei și cum aia poate fi defăimare... Ok, am înțeles. Am înțeles tactica.

Așa că hai să trecem la această a doua scrisoare pe care am primit-o și am să vă explic pe parcurs la ce fac trimitere și ce le-am zis noi în răspunsul nostru.

După cum vedeți, începe prin a ne anunța că este vorba... Aici în colț scrie „confidențial, a nu se publica”. Deja am ratat etapa asta. Așa, deci zice că se referă la declarațiile defăimătoare și false pe care le-am făcut despre președintele Emmanuel Macron și Brigitte Macron. „Vă scriem din nou din partea clienților noștri, președintele și D-na Macron”.... Cred că n-o să mai auzim curând numele „Brigitte”. 

„Suntem foarte dezamăgiți de răspunsul Dvs. din 16 ianuarie 2025 la scrisoarea noastră din 3 decembrie 2024. În ciuda avertismentelor noastre, clienta Dvs. [Candace Owens] a insistat în declarațiile ei defăimătoare, știind foarte bine că acestea sunt false” – ajungem și la ele – „ba chiar a lărgit aria acestor defăimări. Noi am vrut să o scutim pe D-na Owens de rușinea unei confruntări deschise cu afirmațiile ei false, dar, în loc să facă ceea ce este drept și responsabil, se pare că ea se bucură prea mult de atenția pe care o primește de la public...” 

Aha. Deci de-aia mi-au scrie ei prima scrisoare de amenințare cu justiția. Ca să mă scutească, oameni buni, voiau doar să mă ajute, știți. Uite, ai zis niște chestii greșite și scrisoarea este așa, un avertisment; cât de drăguț este acest cuplu, cum s-au gândit ei la mine.

Să continuăm. „De la ultima noastră scrisoare, D-na Owens a publicat mai multe postări pe X, un nou podcast care continuă să defăimeze cuplul Macron. În măsura în care acuzațiile cuplului Macron sufereau de vreun viciu juridic” – de care ei spune că nu sufereau – „D-na Owens a eliminat acum orice dubiu despre aceste acuzații și le-a întărit cu noile ei declarații. Cel mai scandalos, pe data de 13 ianuarie 2025, D-na Owens a sugerat, fals, că Dl și D-na Macron se fac vinovați de moartea unei jurnaliste care îi ancheta”.

Ok. Să ne oprim aici, pentru că ați văzut  primul episod. Aici mint, pur și simplu. Ce am spus eu, cuvânt cu cuvânt, este că toți jurnaliștii care încearcă să se atingă de această poveste pățesc câte ceva. Da?

Este un fapt că Isabella Ferreira lucra la această poveste, le trimisese mesaje prietenilor ei că avea o bombă despre Emmanuel și Brigitte Macron. Presa franceză a relatat acest lucru. Și ea a fost găsită moartă, plutind într-un râu sau iaz sau ce era.

Publicul a zis că s-a înecat și prietenii ei au zis că nu avea gânduri de sinucidere dar presa a spus că poate a luat niște pastile. Nu-mi amintesc exact; ideea este că nu am spus niciodată în primul episod că Brigitte Macron și Emmanuel Macron au asasinat-o pe doamna aceea. Am spus doar ce s-a întâmplat, ok?

Hai să citim mai departe. „Implicațiile incendiare sunt aici false faptic, jignitoare și extrem de dăunătoare. D-na Owens a repetat această falsă acuzație pe 31 ianuarie 2025 și a agravat implicațiile...” - nu zic că am zis, zic că am sugerat – „spunând că ea (adică eu) și-a întărit securitatea după ce a primit scrisoarea de la cuplul Macron și «din cauza lucrurilor pe care le știm despre rețeaua lor și a lucrurilor care se întâmplă»”...

Da, evident, când ai oameni care-ți umblă pe proprietate și ai copii mici în casă și înțelegi magnitudinea mizelor puse la bătaie, da, normal că-ți întărești securitatea. E dreptul meu, ok? Nu-mi spuneți voi mie că n-am voie să spun publicului adevărul pe acest subiect.

Mai departe, ia să vedem ce spun, de ce sunt supărați. „În altă minciună sfruntată. D-na Owens a spus în mod repetat că soții Macron ar fi recunoscut că D-na Macron l-a violat pe președintele Macron. În scrisoarea noastră de pe 3 decembrie am spus că asta este o totală fabricație și nu s-a făcut niciodată o astfel de recunoaștere, nici în scrisoarea din 3 decembrie, nici cu alte ocazii”.

Nu, dimpotrivă, v-am arătat exact ce ați spus când ați recunoscut că Emmanuel Macron avea 15 ani și ați admis că Brigitte avea 39 de ani. Asta s-a spus public. Deci este o recunoaștere că e viol agravat pentru că legile la vremea respectivă spuneau că nu există consimțământ atunci când adultul are autoritate asupra copilului.

Și, având în vedere că ea era profesoară și Emmanuel Macron avea 15 ani, deci nu era la vârsta consimțământului, asta constituie viol agravat.

Așa că noi nu am spus că ați scris negru pe alb că a fost viol agravat, ci că ați admis, poate fără să vă dați seama – și cred că este prima oară când se întâmplă - în scris, că vârstele celor doi erau  39 și 15. Și, ca să fie clar, noi spunem că vârstele lor reale erau 39 și 14, da? Pentru că e cert că Emmanuel Macron avea 14 ani când a jucat în piesa aia.

Bun. Mai departe: „Iresponsabilitatea cu care clienta Dvs. [Candace Owens] face asemenea afirmații false și dăunătoare este șocantă... Mare parte din scrisoarea Dvs. discută lipsa intenției, dar probele acestei intenții de a face rău sunt copleșitoare. Clienta Dvs. nu a făcut decât să adauge la probele deja existente declarațiile pe care le-a făcut public după ce a primit scrisoarea noastră. Așa cum am explicat în scrisoarea noastră din 3 decembrie 20024, D-na Owens se bazează pe surse vizibil necredibile pentru a perpetua o teorie a conspirației inerent improbabilă în ciuda probelor care o contrazic. D-na Owens se pretinde jurnalistă, dar ignoră standardele jurnalistice în relatările ei. De asemenea, ea continuă să profite de aceste minciuni și (numele este acoperit aici) a afirmat recent că a început să vândă și un tricou cu mesajul «Bărbatul Anului», care o batjocorește pe D-na Macron. Și, așa cum D-na Owens susține că nu este obligată să creadă ce spune cuplul Macron, nici o instanță nu va fi obligată să creadă afirmațiile ei, față cu probele zdrobitoare care o contrazic”.

Deci ce zi ei aici este, practic, o grămadă de nimic. Altceva decât că este o teorie a conspirației improbabilă. Nu aveau altceva de făcut decât să scrie că Brigitte Macron s-a născut femeie, biologic. Atât: vă spunem noi, asta e realitatea. Dar nu fac asta. Sau să spună: Brigitte Macron a născut trei copii, numele lor sunt Lauren, Sebastien și Tiphaine și noi spunem că astea sunt faptele. Vă rugăm să vă corectați relatările.

În scrisoarea pe care le-am trimis-o le-am spus că venim bucuroși cu orice corectură, abia așteptăm să spunem adevărul. Ne-am oferit chiar să mergem în Franța, să-i luăm un interviu lui Brigitte Macron, să poată răspunde direct! I-am zis: oricând, spuneți ziua, de-acum și până în martie, cred că le-am zis martie... oricând, ne ziceți ziua, ne urcăm în avion și venim acolo.

Că nu vrem să mințim despre așa ceva. Și vă cerem să răspundeți la aceste întrebări foarte...

Dacă nu vreți să vin acolo și nu vreți să mă invitați la Palatul Elysée, atunci răspundeți, vă rugăm, la cele 21 de întrebări ca să le putem include în serialul nostru.

Refuză. În schimb, zic că este o teorie a conspirației improbabilă. Asta zic. Mă rog. Hai să mergem mai departe, că nu mai e mult.

Zice: „După primirea scrisorii noastre, D-na Owens ne-a oferit noi probe ale modului iresponsabil în care ignoră adevărul, ale intenției ei de a face rău și de a produce noi prejudicii soților Macron. D-na Owens a primit o informare scrisă despre probele copleșitoare care îi contrazic afirmațiile în scrisoarea noastră din 3 decembrie 2024, cu toate acestea, ea continuă să se încăpățâneze și să-și extindă minciunile. A refuzat să retracteze oricare dintre afirmațiile defăimătoare pe care le-am denunțat în scrisoarea noastră. De asemenea, D-na Owens a citat numai porțiuni din scrisoarea noastră, dar a refuzat să prezinte publicului ei mare parte din probele substanțiale care îi contrazic afirmațiile, toate astea într-o încercare flagrantă de a continua defăimarea, de a produce prejudicii cuplului Macron și de a ascunde publicului adevărul. Ea a mințit în mod repetate despre aceste aspecte”.

Deci, practic, ce spun ei este că mi-au trimis o scrisoare de 100 de pagini și că noi am văzut acolo ce spun ei că ar putea fi defăimător și totuși... Dar, cum am spus, ignorați substanța, esența, care este: este Brigitte bărbat, biologic, sau nu? S-a născut bărbat sau nu?

Și aici încep să despice firul în patru cu colorarea pozei, repetă asta, nu are sens să fim redundanți – reiau o parte din scrisoarea cealaltă, pe care nu am arătat-o publicului. De-asta vă arăt toată scrisoarea asta, pentru că e ridicol. Vedeți exact același mod de operare. Nu răspund nimic pe fond, dar se iau de detalii și spun că este defăimare.

Așa că hai să mergem mai departe: „D-na Owens crede în mod greșit că falsele ei afirmații despre soții Macron sunt protejate de libertatea de expresie și religie sau, cel puțin, crede că a vântura acești termeni va servi cauzei ei. Defăimarea nu beneficiază de protecția Primului Amendament, pentru că în afirmațiile faptic false nu există nicio valoare constituțională”. Și aici includ o listă de jurisprudență.

„D-na Owens nu poate face publică o acuzație pentru care știe că nu există nicio probă prezentând-o ca fapt ca să-și susțină teoria, după care să se retragă în spatele Primului Amendament. O defăimare care pornește, cel puțin parte de la premisa” – aici e tare, oameni buni – „premisa falsă că soții Macron fac parte dintr-un cult satanic nu presupune nicio credință religioasă, câtă vreme un astfel de cult nu există”.

Deci ce zic ei aici – și mă declar vinovată – au scris și în prima scrisoare, un întreg fragment, în care zic de cult satanic, că am sugerat că sunt într-un cult satanic. Și ei zic că asta este o formă de defăimare și-mi cer să corectez. Iar eu spun  că nu fac așa ceva pentru că, în calitatea mea de creștin, știu că aceste secte satanice chiar există. Iar ce spun ei, că nu pot exista, că nu există, este o prostie totală, din punctul meu de vedere, și o încălcare a credințelor mele, a religiei mele. Așa că rămân pe linia mea.

V-am spus, oameni buni, care este punctul meu de vedere, și este un punct de vedere împărtășit de mulți, că ceremonia de la Jocurile Olimpice a fost satanică.

Vedeți de la ActiveNews: Semnificații ale spectacolului satanist de la închiderea Jocurilor Olimpice de la Paris: Venirea lui AntiHrist și subjugarea Ortodoxiei și a Pământului. FOTO/VIDEO

SATANISME pe față la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Cina cea de Taină cu TRANSSEXUALI - FOTO/VIDEO - UPDATE: A fost cântat și imnul globalismului

Clipul sinistru cu repetițiile pentru deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris 2024: Ritual ocult satanist și programare predictivă - VIDEO

Barbara Butch, participant de frunte, da, o lesbiană care era în centrul scenei, a râs despre Noul Testament pe pagina ei de Instagram și după aia a șters-o. Așa că nu aveți dreptul să-mi spuneți mie că mă dați în judecată pentru defăimare fiindcă vorbesc de satanism într-un context care vă deranjează. Câtă vreme voi l-ați ales special pe Thomas Jolly să facă spectacolul ăla. Deci, nu.

Mai departe, citind din scrisoarea voastră, ca să ajungem și la celălalt punct unde ziceți că v-am făcut rău. Așa: „Tot astfel, restul afirmațiile mincinoase ale D-nei Owens nu se bazează pe religie, pentru că ea folosește religia doar ca pe o retorică, pentru a-și câștiga urmăritori” – da, absolut, în fiecare duminică mă duc la slujbă ca să câștig urmăritori – „Explicația Dvs. la fel de ridicolă cu care încercați să justificați declarațiile false ale D-nei Owens ca fiind numai instrumente retorice, hiperbole, nu se susține.”

Porțiunea asta se referă la ceva ce le-a scris avocatul meu, în replică, pentru că ei au zis că una dintre afirmațiile mele defăimătoare este că am spus despre Emmanuel Macron e psihopat. Și ei zic că și asta este defăimare.

Din nou, nimic din toate astea nu are legătură cu subiectul, care este că Brigitte este bărbat.

Dar, mă rog. „În primul rând, dacă D-na Owens crede sincer că lucrurile pe care le spune, și le spune în mod repetat, sunt hiperbole, sau figuri retorice sau epitete puternice sau limbaj hiperbolic, pentru că acestea sunt protejate de lege, nu este cazul, întrucât aceste categorii nu pot fi interpretate în mod rezonabil ca afirmând situații faptice despre un individ. D-na Owens nu poate, în același timp, să spună că ea crede în adevărul afirmațiilor ei defăimătoare, și, simultn, că acele afirmații sunt exagerări pe care nicio persoană rezonabilă nu le-ar lua în serios ca afirmații de fapt. Dacă acest argument absurd din scrisoarea Dvs. demonstrează ceva, este că, din nou, D-na Owens distorsionează în mod deliberat adevărul de dragul de a produce șoc în sânul publicului ei, o altă probă a relei ei intenții și a motivelor financiare care o determină să defăimeze familia Macron.  Mai mult, contextul declarațiilor ei respinge net ideea că D-na Owens n-ar fi vrut să afirme o situație de fapt atunci când a afirmat, în mod repetat, că descrie fapt și că are multe probe. D-na Owens a afirmat acest lucru foarte clar, eliminând orice dubiu că ar fi vorba despre hiperbole, pe 10 ianuarie 2025, când a spus că expune ceea ce ea crede că este adevărul. Anterior, ea a afirmat, defăimător, că Dl Macron este psihopat, citând niște cercetări care i-ar susține afirmația, și că pretinsul abuz sexual al D-nei Macron asupra președintelui Macron l-a transformat pe acesta într-un psihopat. Cum ea susține că expune adevărul și face trimitere la cercetări, niciun ascultător rezonabil nu ar putea crede că D-na Owens ar folosit hiperbole, care nu sunt menite să fie luate în serios”.

Vă arăt această scrisoare în întregime pentru că este foarte important să înțelegeți care este strategia lor, cu care au atacat alți reporteri în Franța. Când auzi: Ah, a câștigat nu știu ce proces de defăimare - nu este  niciodată vorba despre dacă Brigitte Macron este bărbat. Așa ceva nu a câștigat niciodată. Este despre cum s-a identificat greșit persoana din nu știu ce fotografie.

Sau: Zice că Emmanuel Macron este psihopat. Are ea studiile necesare, are doctoratul în psihiatrie care să afirme că este psihopat? Mergem la instanță să aflăm. Și, când câștigă pe câte o chestie de-asta, de hărțuire, media lor – căci v-am explicat în episodul acesta cum controlează media – aleargă să publice cum a câștigat ea procesul de defăimare.

Ați auzit măcar o singură dată în această scrisoare să spună, simplu, că Brigitte Macron este, de fapt, femeie, biologic? I-ați auzit spunând că Brigitte Macron, Prima Doamnă actuală, nu a trecut printr-o tranziție de gen? Nu. Sunt doar detalii fără relevanță – aici, aia, ailaltă...

Deci aici este sfârșitul scrisorii, vedeți, nu vă ascund nimic. Să continuăm... Dar da, este adevărat că ambele aceste lucruri erau în prima scrisoare, despre cum el e psihopat și despre sectele satanice.

Mai departe: „Afirmația Dvs. că soții Macron nu au fost afectați de declarațiile false ale clientei Dvs. [Candace Owens] este contrazisă de a doua propoziție din scrisoarea Dvs. din 16 ianuarie, în care spuneți: Candace este o senzație la nivel internațional...”. Mulțumesc, domnule avocat, mulțumesc! – am un avocat bun, e foarte drăguț cu mine. „Declarațiile ei false au ajuns la un public internațional. Numărul de accesări, comentarii, downloads și shares privind falsele ei declarații sunt probe limpezi că fabricațiile D-nei Owens sunt crezute și repetate. Este evident că proliferarea afirmaților false ale D-nei Owens a rezultat în afectarea reputației și credibilității în comunitate, în umilință și suferință psihică”.

Atât de mare suferință, doamnelor și domnilor... atunci de ce nu răspund pur și simplu la o întrebare elementară pe care o punem: s-a născut Brigitte Macron femeie sau nu? Încercuiți, vă rog: Da sau Nu.

Terminați, vă rog, cu scrisorile astea. Vă rog. Oricum, aici se termină. La final au o cerere cam bizară: „Scrisoarea Dvs. nu menționează că ați luat act de cererea noastră de a păstra toate informațiile pe care le aveți; o reiterăm aici. Până la soluționarea diferendului, vă rugăm să vă asigurați că toate sursele Dvs. sunt păstrate și reținute: emailuri, mesaje text, audio, video, înregistrări”.

Prostuților, păi sunt toate pe YouTube, nu v-am spus? Ce credeți, că ascundem ceva după ce am spus public, și am spus de o mie de ori: eu cred că Brigitte Macron s-a născut bărbat? Ok? Și după aia a făcut tranziție spre femeie. Asta cred eu. Nu știu de câte ori trebuie s-o mai spun. Ce credeți că o să găsiți în mesajele mele? Pistolul fumegând? Păi gata, v-am dat ce voiați, aveți tot ce vă trebuie. Dar afirm public: vom păstra toate fișierele noastre de pe YouTube și toate clipurile video și toate mesajele și postările pe Twitter de-acum încolo, ca să vedeți că nu am glumit când am spus ce am spus. Și după aia explicați voi de ce nu puteți să răspundeți, pur și simplu, la întrebări.

Asta este doar o tactică de intimidare. Este evident că nu au răspuns la nicio întrebare ca să pună capăt acestei chestii, ceea ce elimină complet ideea că ar fi într-o asemenea suferință psihică de nu pot răspunde direct, se învârt în jurul întrebărilor.

Nu-i pasă nimănui, nimănui nu-i pasă că a zis cutare de Emmanuel Macron că este psihopat. Asta e problema, asta îl doare pe el? Când presa algeriană a zis că e homosexual psihopat, pe ei nu i-a dat în judecată, dar acum vine după Candace.

De altfel, multă lume a zis că Emmanuel Macron e psihopat și nu a  fost dată în judecată, dar vrea să ne anunțe că acum e chiar serios, vine în Tennessee.

Bine, nu mai pierde timpul cu scrisori, duceți-vă și depuneți plângere, da, toată lumea vrea să știe răspunsul la întrebare. Iar eu cred că știu dea răspunsul la întrebare.

Cum spuneam, dăm deoparte foaie după foaie, ca la ceapă, și-i ajutăm pe oameni, încet-încet, să înțeleagă cine este în cercul vostru, cum ați reușit farsa asta, cum ați reușit să păcăliți o lume întreagă, cum o faceți și acum. Ok? Pentru că asta faceți. Vă vom scoate la iveală strategia de a ignora problema, elefantul din încăpere, și a vă plânge de mici chestii dimprejur.  Oh, vai! A spus psihopat! Cum a putut?! El suferă, este chinuit. Sunteți jalnici.

Emmanuel, ok, ești absolut jalnic. Scrisoarea asta este jalnică. Deci îmi trimiți înapoi o scrisoare care mă citează pe mine? E patetic.

Să știți că susțin tot ce am spus, da? Cred în satanism, nu cred că este o invenție – asta în primul rând. Așa că multă baftă într-o instanță americană, mai ales în Sud, unde oamenii mai au credință; multă baftă să demonstrezi că nu ești psihopat, când o mulțime de oameni a spus în presă ești psihopat, și au văzut asta în timpul Covid.

Grămezi de oameni au scris despre starea ta mintală și n-ai să reușești niciodată, niciodată să îmi schimbi opinia, că ai fost sedus de persoana cu care până la urmă te-ai căsătorit în 2007. Brigitte Macron, cred eu, este bărbat. De câte ori trebuie să mai spun și în câte feluri? Să spun în franceză? Ar trebui să învăț un pic de franceză ca să zic altfel. Deja devine ridicol.

Toată lumea se uită acum la Emmanuel și Brigitte. Știu că stați târziu la Palatul Elysée, probabil adunați toți într-o cameră. Probabil stați cu viitorul vostru director de PR, acum, că pe Mimi ați dat-o afară fiindcă apar chestii despre istoria ei. Știu că ești îngrijorat de ce se întâmplă, nu pentru că te-am făcut eu psihopat. Cât de sensibil poate fi un lider din G7?

Ești îngrijorat de substanța problemei. Și o să ajungem și la substanță. O lume întreagă se va uita la noi.

Așa că închei acest episod, D-le și D-nă Macron, mulțumindu-vă pentru promovarea acestui serial în singurul mod în care știți s-o faceți, și anume plângând în public ca niște copii mici și crezând că eu am să ascund asta, am să țin secret.

Cred în transparență radicală și le spun tot celor care mă urmăresc pentru că îi consider prietenii mei. Nici măcar nu-i consider fani, ci oameni ca mine, cetățeni îngrijorați care au dreptul să știe cine dracu ne conduce țările.

Este atât de simplu. Și sunt foarte preocupată de cine conduce țara voastră, foarte preocupată. Foarte preocupată de legăturile lor cu mass media americane. Și foarte, foarte preocupată că marea majoritate a oamenilor de pe pământ care aud această poveste pentru prima dată... – care este dementă, ok? și va deveni tot mai dementă cu fiecare episod; deci nu ne oprim.

Indiferent cine este în spatele acelor atacuri DDOS nu va putea opri asta...

Știm că ne asumăm un risc enorm, dar credem că este necesar pentru a proteja copiii. Asta este, până la urmă. Protejarea copiilor de persoane care, credem noi, sunt prădători. Cred că Brigitte Macron a fost un prădător. Cred că manipulează presa și instanțele, un prădător care manipulează jurnaliști ca să pună capac libertății de expresie... toate astea sunt comportamente de prădător. Asta e, oameni buni. Mulțumim că v-ați uitat la acest prim episod.

(Va urma, la CandaceOwens și ActiveNews)