ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, că România este mulțumită de nivelul de asigurare a drepturilor minorității române din Ucraina, conform bucpress.eu.

„Suntem interesați în păstrarea identității etnicilor români care trăiesc în Ucraina, în același timp, îi îndemnăm să fie cetățeni loiali ai statului ucrainean și să susțină necesitatea însușirii limbii ucrainene de către toți cetățenii Ucrainei", a fost mesajul Ministrului pentru Românii de Pretutindeni.

Radu Carp, profesor la Universitatea București, a comentat aceste declarații ale Ministrului pentru Românii de Pretutindeni și îi cere demisia după ce aceasta i-a îndemnat pe „etnicii români să învețe limba ucraineană”.

„Am avut multe declarații revoltătoare legate de românii din Ucraina, dar cea a doamnei Păstârnac le întrece pe toate. Se respectă drepturile minorității române?! Cum să îi îndemni pe etnicii români să învețe limba ucraineană, când ei nu pot învăța decât limba ucraineană în școli, iar limba română are statut de limbă exotică?! Demisia, stimată doamnă și câțiva ani de penitentță... nu v-ar strica un an în slujba comunității românești din Ucraina, pe baza de voluntariat, pentru a vă bucura de minunatele condiții pe care le lăudați.”, a scris profesorul pe contul său de Facebook.

Deși Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, laudă puterea din Ucraina pentru asigurarea drepturilor minorității române, în 2016, ActiveNews a mai prezentat două cazuri în care regimul de la Kiev a continuat politica de ostracizare a românilor, cu voia autorităților de la București care nu au schițat nici cel mai mic gest de protest în fața acestor abuzuri.

Unul dintre acestea a fost cazul lui Alexandru Teodoreanu, care a primit interdicție de intrare în Ucraina pe o perioadă de 5 ani deoarece acesta era unul dintre românii care se interesa de respectarea drepturilor minorității românești din Ucraina.

Un alt caz a fost reprezentat și de dispariția școlilor cu predare în limba română din Cernăuți, cu care s-au confruntat românii din nordul Bucovinei ucrainene, victime ale procesului de ucrainizare forțată.