Directorul Institului "Elie Wiesel", Alexandru Florian, a declarat că este interzis cultul lui Petre Ţuţea, pentru că ar fi promovat "ideologia legionară". Florian se referă la intenţia primăriei Timişoara de a boteza o stradă cu numele filosofului român, întemniţat de comunişti.

"Este unul dintre cei care în perioada interbelică a promovat ideologia legionară. În Occident, există şi autori morali: fără ideologie, nu ar mai fi oameni care să omoare premieri, evrei, să discriminezi romi", a spus el la Realitatea TV în contextul dezbaterii despre legea anti-legionară.

Această declaraţie însă este contrazisă de realitate. Deşi încearcă să sugereze că prin articolele sale, Petre Ţuţea ar fi un "autor moral" al unor crime, faptele demonstrează cu totul altceva. Alexandru Florian face referire la asasinarea lui I.G. Duca din 1933, dar la acea vreme, Petre Ţuţea nu era nici măcar simpatizant legionar, ci chiar opusul: în 1932 fondează, cu Petre Pandrea, ziarul Stânga, de orientare marxistă! Deci acuzaţia că prin articolele sale ar fi autor moral al crimelor împotriva lui IG Duca sau Armand Călinescu nu stă în picioare. De discriminare împotriva romilor, nici nu poate fi vorba.

Abia în 1935, Ţuţea iese în evidenţă ca naţionalist. Semnează, alături de alţi 5 autori, "Manifestul Revoluţiei Naţionale", un program preponderent economic.

Într-adevăr, în acea perioadă, Ţuţea îi cunoaşte pe Nae Ionescu şi alţi simpatizanţi legionari, grupaţi în redacţia ziarului Cuvântul sau în societatea Criterion.

Traiectoria lui Petre Ţuţea nu s-a intersectat decât vag cu legionarismul, acesta fiind un excelent tehnocrat, ce a lucrat în administraţia de stat, aproape neîntrerupt, între 1936 şi 1948. De altfel, Petre Ţuţea nu a fost considerat legionar nici de Carol I, de regele Mihai sau Mareşalul Antonescu, aceştia decorându-l de mai multe ori, pentru serviciile aduse economiei româneşti. Mai mult, Ţuţea a fost decorat în momente în care membrii şi simpatizanţii legionari erau arestaţi sau chiar ucişi de către regim.

Cel mai important însă este chiar ceea ce mărturisea despre sine, Petre Ţuţea. Întrebat, în 1990, de către Vartan Arachelian, dacă a fost sau se consideră legionar, marele economist şi filosof răspundea:

"Domnule Ţuţea, aţi fost legionar, aţi îmbrăcat vreodată cămaşa verde aşa cum au făcut atâţia intelectuali români, unii dintre ei chiar recent prezentaţi la televiziune? - N-am fost niciodată. În tinereţea mea, aşa cum v-am spus, am fost de stânga şi chiar am scos împreună cu Petre Pandrea prin anii treizeci o revistă care se chema chiar Stânga. - Deci, nu numai că n-aţi fost legionar, dar nici măcar de dreapta n-aţi fost".
 
Tot atunci însă, Ţuţea prevedea ce urma să se întâmple peste 20 de ani. "- Ştiţi de unde vine acuzaţia asta? La comunişti, dacă nu eşti cu ei, sau nu mai eşti cu ei, înseamnă că eşti legionar. Eu n-am fost legionar, nici comunist, am fost însă antihitlerist pentru că ne-au luat Ardealul; nu antigerman, ci antihitlerist, pentru porcăria pe care ne-a făcut-o Hitler la Viena".

De altfel, majoritatea afirmaţiilor incriminate de Institutul Elie Wiesel au fost făcute de Ţuţea după căderea comunismului şi au fost strânse în cartea "Între Dumnezeu şi neamul meu", editată de Fundaţia Anastasia, în 1992. Trebuie precizat însă, că Petre Ţuţea a făcut numeroase critici legionarismului, tot în aceeaşi carte, Ţuţea incriminează totalitarismul legionarilor, adică tocmai de ceea ce este el însuşi, acuzat astăzi de Alexandru Florian.

"Unde vedeţi greşelile în gândirea de dreapta?
- În absolutizarea totalitarismului care este european falimentar. Această mişcare legionară a făcut
aceeaşi eroare pe care a făcut-o Carol I. Iar un Ferdinand de Hohenzollern - care a socotit Germania o
fortă invincibilă - ... Şi a fost bătută Germania în primul război mondial şi a fost bătută şi în al doilea
război mondial... Excesele: absolutizarea ideii totalitare care confiscă personalitatea şi mai ales ignoranţa
în ceea ce priveşte onestitatea lui Hitler, acestea au fost greşelile. Hitler a spus: nu respect decât un cuvânt,
cel dat poporului german de a-l face stâpân. Iar Ribbenttrop a declarat că Germania n-are nevoie în
Europa de prieteni, ci de supuşi. Ei, cum poţi să mai fii colaborator cu un asemenea imperialism?!", afirma Ţuţea în 1990.
 
Petre Ţuţea a executat 13 ani de închisoare sub comunişti.