E natural să ameninți ziariști cu moartea: Procurorul Alexandru-Voicu Meszar de la PJ Carei a clasat cu o motivare uluitoare dosarul în care jurnalista Daniela Ciută a reclamat că a primit amenințări cu moartea în urma dezvăluirilor făcute în Buletin de Carei. „Poziția de persoană care se bucură de vizibilitate media este expusă unor astfel de acte și conduite în chip natural”. Șeful parchetului, Robert Sebastian Meszaros, a schimbat doar temeiul clasării, titrează Valentin Busuioc pentru Lumea Justiției.

Dacă nu ești persoană publică importantă, de mare vizibilitate, sunt mici șanse ca procurorii să ia măsuri în cazul unor amenințări cu moartea la adresa ta. Iar dacă ești ziarist, atunci asemenea amenințări sunt cât se poate de „naturale”. Este exact cuvântul folosit de un procuror într-o ordonanță de clasare.

Cazul concret despre care vorbim acum este cel al ziaristei Daniela Ciută, proprietara site-ului Buletin de Carei, din județul Satu Mare. La 13 februarie 2020, ea a depus plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei, pentru presupuse fapte de amenințare și hărțuire. Mai precis, jurnalista a reclamat că a primit mai multe amenințări cu moartea în urma dezvăluirilor făcute despre administrația locală, în care UDMR este majoritară, dând primarul (Eugen Kovacs) și 14 dintre cei 17 consilieri locali. Daniela Ciută a explicat la parchet că amenințările s-au concretizat nu doar în comentarii postate pe pagina de Facebook a publicației Buletin de Carei, ci și în crearea altei pagini pe aceeași rețea de socializare, cu titlul „Morte soților Ciută” (Am păstrat greșeala de scriere din denumirea paginii. Între timp, ea a fost dezactivată).

În 9 decembrie 2020, procurorul Alexandru-Voicu Meszar de la PJ Carei a clasat dosarul, in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I si c) din Codul de procedura penala – respectiv: „fapta nu este prevazuta de legea penala” si „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.

Sigur ca ridica semne de intrebare o astfel de clasare, cata vreme jurnalista a depus la dosar capturile de ecran cu comentariile in care primise amenintari. Dar nu vom insista pe acest aspect, ci pe ideea absolut stupefianta pe care procurorul Meszar a folosit-o ca sa justifice clasarea: „Pozitia de persoana care se bucura de vizibilitate media este expusa unor astfel de acte si conduite in chip natural”. Altfel spus: este natural sa primesti amenintari cu moartea, cata vreme ti-ai asumat profesia de jurnalist. (...)

Iata principalul pasaj din ordonanta procurorului Alexandru Meszar:

„In concluzie, in ceea ce priveste infractiunea de amenintare cu moartea savarsita in mediul on-line, din cauza modului in care a fost savarsita (prin infiintarea unei pagini numite 'Morte sotilor Ciuta', al carei titular nu a putut fi identificat, pagina fiind inactiva la momentul cercetarilor intreprinse de catre organele de politie), continutul constitutiv al acesteia nu a putut fi retinut cu certitudine, identificarea unei alte persoane anume, ca autor, fiind aproape imposibila, in conditiile spetei (in lipsa unor probe concrete).

Astfel, punand in balanta probatoriul administrat, se constata existenta unui dubiu in formarea convingerii organului judiciar, dubiu care, in acord cu exigentele imperative ale principiului in dubio pro reo, reglementat de dispozitiile art. 4, alin. 2 C.p.p., trebuie sa ii profite numitilor Tegzes Daniel si Doka Ovidiu (singurele persoane identificate drept potentiali faptuitori in cauza), sau oricarei alte persoane suspectabile, ca efect si garantie ale prezumtiei de nevinovatie de care se bucura acestia.

Relativ la celelalte 'hartuiri la care este supusa constant', despre care a facut vorbire persoana vatamata Ciuta Daniela in plangerea penala, respectiv la expresiile jignitoare, ofensatoare, la care a fost supusa, in acord cu motivarea organelor de cercetare penala, acestea excedeaza sferei de incidenta a ilicitului penal (insulta si calomnia nemaifiind prevazute de legea penala ca infactiuni) si, pe cale de consecinta, nu pot fi asimilate unor acte materiale specifice infractiunii de hartuire.

Trebuie subliniat faptul ca nu orice actiune ostila, fie ea si constanta ca frecventa si continut, chiar lipsita de bun-simt, a unei persoane in mediul on-line, reprezinta infractiunea de hartuire. Acestea raman actiuni ofensatoare, carora nu putem achiesa in nicio imprejurare, insa nu fac parte integranta normei incriminatoare la care ne referim (art. 208 Cod penal).

Asa cum am aratat mai sus, pozitia de persoana care se bucura de vizibilitate media este expusa unor astfel de acte si conduite in chip natural”.

Daniela Ciuta a contestat ordonanta de clasare la procurorul ierarhic superior. Ziarista a explicat faptul ca parchetul ar fi putut rezolva problema foarte usor, identificand faptuitorii cu ajutorul Societatii Nationale de Informatica (SNI). De altfel, SNI si-a dovedit deja eficacitatea, cand a colaborat cu IT-istul de la Politia Satu Mare si l-a descoperit pe hackerul care stersese site-ul BuletindeCarei.ro, a adaugat Ciuta.

In ceea ce priveste expunerea publica pe care si-o asuma un gazetar, Daniela Ciuta a atras atentia ca este cale lunga de la simple comentarii critice pana la unele care contin amenintari cu moartea. (...)

Contestația ei a avut un castig de cauza aproape inexistent, prim-procurorul Meszaros nemodificand decat temeiul clasarii cu privire la infractiunea de amenintare – si anume: din „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea” (art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala) in „fapta nu este prevazuta de legea penala” (litera b teza I din acelasi alineat CPP). In plus, Robert Meszaros a sustinut ca nemultumirile petentei ar fi putut fi usor rezolvate in cadrul unui proces civil, pentru daune morale.

„Ordonanta procurorului prin care a fost dispusa clasarea cu privire la infractiunea de amenintare pe motivul ca ar fi incidente prevederile art. 16 alin. 1 lit. c) C.pr.pen. – 'nu exista probe ca o persoana a savarsit fapta' – nu este una intemeiata, in conditiile in care autorul paginii 'Morte Sotilor Ciuta' sau detinatorul paginii 'Istvan Vari' sunt identificabili. Insa, chiar in conditiile in care aceste persoane ar fi identificate, amenintarii, ca fapta penala, ii va lipsi elementul material – acele scrieri nefiind de natura sa creeze o stare de temere reala persoanei vatamate, tocmai pentru considerentele mai sus aratate.

Pentru aceste motive, plangerea petentului va fi admisa numai in ceea ce priveste temeiul clasarii, in sensul ca se va dispune clasarea cu privire la infractiunea de amenintare, intrucat faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii”, este argumentația prim-procurorului pentru clasarea dosarului cu privire la infracțiunea de amenințare pe care o reclamase jurnalista Daniela Ciuta.

Puteți lectura integral articolul semnat de Valentin Busuioc și consulta documentele citate pe pagina web Lumea Justiției. De asemenea, vă propunem spre lectură și un articol pe același subiect din Buletin de Carei.

„Dacă ești cetățean român de la Carei nu se vrea depistarea autorului amenințării cu moartea ca în cazul altor cetățeni din București. E natural să ameninți un ziarist cu moartea, scrie un procuror careian”, este concluzia pe care o trage soțul ziaristei, Ilie Ciută, pe facebook.

Ne amintim că amenințările transmise online actriței Maia Morgenstern de un tânăr cu probleme psihice au declanșat un scandal național, precum și o ședință a Parlamentului României. Însă facem distincția între infracțiunea de amenințare, care face obiectul unui dosar penal în curs, și caracterul „antisemit” al amenințării, care a alimentat scandalul politic. ActiveNews a arătat cu argumente că tema antisemitismului poporului român în ansamblul său este o ipoteză falsă.