ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



ACTUALIZARE 23.02/16:00 Ministrul Justiției a publicat raportul pe care l-a prezentat, pe scurt, joi seară, atunci când a cerut revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Koveși.

Raportul, plus cele 11 anexe, este citibil aici.

Știrea inițială

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducere DNA. Urmează decizia de la CSM Apoi, decizia este la Klaus Iohannis, care o poate sau nu elibera din funcție.

Ministrul a invocat mai multe probleme în funcționarea DNA și o acuză pe șefa Anticorupției că și-a depășit atribuțiile.

Iată declarațiile ministrului în ordine cronologică (ultimul e cel mai recent):

 - Lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și a conduitei unor procurori - a DNA Ploiești. Există obligația minimală, ca șef, să vezi dacă e adevărat sau nu.


- Un dosar costă la Ministerul Public costă sub 2.000 lei, la DIICOT sub 6.000, la DNA sub 39.400 lei, dar DNA are mai mulți procurori decât DIICOT, un procuror DNA scoate 1-2 rechizitorii pe an.
 
- Neimplicarea procurorului-șef în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive presupuse de a fi făcute de către procurori.

- Falsificarea unor înregistrări. Neconcordanța dintre ce se aude și ce se vede.

- Tergiversarea soluționării unor cauze.

 

- Obstrucționarea activității inspectorilor Inspecției Judiciare de către procurorul-șef al DNA.

- Implicarea în anchetele altor procurori - declarații publice de notorietate relevă comportamentul autoritar - a supervizat ancheta procurorilor în legătură cu ordonanța 13. Trecerea timpului a dus la o acutizare a problemei.

- Prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic - dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică, după calitatea persoanei care se presupune că a comis respectivele faptei, ci în ordinea cronologică a sesizării organului judiciar.

- Contestarea actelor și autorității CCR

- La începutul anului 2017, procurorul-șef a declarat că se teme de desființarea DNA, în alt interviu s-a lansat într-o critică dură a proiectelor normative parlamentare.

- Au fost exprimate critici vehemente. Aceste afirmații au afectat imaginea României.

- Încercarea de a obține condamnări cu orice preț, în concluziile în care s-a afirmat că "trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniștri, la persoane importante". Este contrară statului de drept.
 
- În altă decizie, CCR a reținut în ceea ce o privește pe dna Kovesi că a refuzat să se prezinte în fața comisiei speciale de anchetă și a dat un răspuns neconcret. CCR a constatat că, prin refuz, s-a creat un blocaj în activ comisiei de anchetă.

- Prin decizia 757/2017, conflict juridic dintre Guvern și DNA, legate de emiterea a 2 HG, CCR a precizat că în privința oportunității unii act administrativ, unitatea de parchet nu are competența de a emite un act de urmărire penală. Din comunicatul DNA, prin care organul de urmărire penală a verificat cele 2 HG s-au prevăzut că au fost încălcate prevederile Constituției și ale legii. DNA s-a erijat în evaluator, fără nicio distincție, inclusiv asupra aspectelor de adoptare a HG. Nicio infracțiune nu se referă la adoptarea uni act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă

- Eventual o sancționează CCR, instanța de contencios administrativ. În sensul celor afirmate până în prezent - sunt și avizele Comisiei de la Veneția.

- CCR a constatat că procurorul-șef al DNA, prin conduita sa, refuză comunicarea cu autorit publice.

- Am reținut comportamentul excesiv de autoritar, contrar obligației de rezervă, impuse magistraților.

- Am reținut o situație fără precedent în carul raporturilor dintre instituțiile publice din România. Într-un an, 2017, au fost înregistrate 2 conflicte juridice de nat const,. în cadrul cărora DNA, prin conducerea ei, a fost chemată în fața instanței de contencios constituțional. În care CCR a circumstanțiat ferm competența DNA, în 2 dintre acestea sancționând comportamentul lipsit de loialitate, neconstitutional din partea procurorului-șef al DNA. Am arătat prin raportul de analiză al procurorului-șef al DNA, că în sine, constatarea unui singur act de atitudine neconstitutionala nu are amplitudinea de a declina atitudinea procurorului-șef al instituției. Concluziile sunt diferite atunci când încălcarea Constitutiei depășește limitele de competență, când încălcările devin sistematice. În mai puțin de jumătate de an, DNA a fost chemată în fața CCR pentru încă 2 conflicte de natură const. Această încălcare de la a treia chemare de constatare a conflictului, este imputabilă întrucât în precedent Curtea spusese deja că procurorul nu se poate substitui decidentului în procesul de adoptare a unui act normativ. Statistica CCR din 31 ianuarie - nr deciziilor prin care se constată conflicte juridice de natură const au fost 13, din 31 de decizii. Din acestea - 2 în 2017 și generate de DNA, prin încălcarea limitelor de competență în raport cu Guvernul, Parlamentul și conduită contrară principiului constituțional al colaborării. M Public, prin DNA, și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrul legal ce poate conduce la un blocaj const - dispoziții ce consacră echilibrul puterilor în stat. Declanșarea unei ample anchete - prin descinderi la MJ, ridicare de acte - a determinat o stare de tensiune, creându-se premisele unui blocaj în legiferare. Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională. M Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la elaborarea unui act normativ. 


Acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii, acte și fapte menționate în prezent în raport, reținute în ultimul an:

- Concluziile acestui raport se bazează pe acumulările de la începutul perioadei de referință, până în prezent, pe analiza actelor și faptelor concrete, inclusiv a declarațiilor publice ale procurorului-șef al DNA.


- Am pornit de la controlul solicitat Inspectiei Judiciare, de a face o verificare managerială de fond la DNA, în condițiile în care în ultimii 10 ani nu se făcuse o astfel de evaluare. În raport s-a reținut circumstanțele întocmirii și adoptării acestora.

- Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilitățlor, aptitudinile manageriale ale procurorului-șef al DNA - în perioada februarie 2017 - februarie  2018. Raportul de evaluare a eficienței manageriale  - urmare a decizie CCR prin care s-a constata că a existat un conflict juridic constit. între Ministerul Public, parchetul de pe lângă Înalta curte și Guv Rom. - generat de Parchetul de pe lângă Înalta curte de a-și aroga legalitatea unui act normativ - respectiv Ordonanța 13, cu încălcarea competentele constitutionale ale Guvernului și Parlamentului respectiv comp CCR. Am conchis atunci faptul că rez negative, tăria acestei raportări, pot repune în discuție în viitor, oportunitatea revocării conducătorilor institutiile vizate. 

- Luarea de poziție privește activitatea desfășurată de procurorul-șef al DNA, iar temeiul de analiză se fundam pe art. 54 și 51 din legea 303/2004.

 
- Elaborarea acetsui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an. Dezbateri care au diviat opinia publică, care au ridicat la cite nemaiîntâlnite atacuri la persoană și punerea în disc a unor valori constit precum prezumția de nevinov, dreptul la apărare, libertatea persoanei, care au polarizat atenția forurilor europene, au declanșat mecanisme de evaluare, ameninând realizarea obiectivelor de evitare a altor mecanisme, punând în pericol statului de drept.
 
- Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activ DNA. Raportul de sinteză privind activitatea Prach, DIICOT și DNA va fi prezentat Parlamentului, in conformitate cu legea. Până la sfârșitul lunii februarie trebuie să primesc repsectyivele raporape, să realizez o sinteză a acestora. Obligația din lege n-are legătură cu raportul privind activ managerială la DNA, pe care vi-l prezint.
 
- Am început activ profesională exercitând demnitatea de procuror. Mi s-a propus să rămân la Facuiltatea de Drept al univ din Iași, puteam opta pentru judecător, avocat, notar însă am optat pentru procuror. Am fost f mulțumit pentru respectiva opțiune - atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale.
 
- Demnitatea de procuror este respectabilă dacă este exercitată în limitele competentele constitutionale, cu bună credință, pentru a servi binelui public, valoare care repr una din exigențele statului de drept. 

- Se va împlini un an de la preluarea demnității de ministru al justiției. Vă voi prezenta raportul privind activitatea managerială de la DNA

Știrea inițială

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, urmează să prezinte joi, la ora 18:00, conținutul și concluziile raportului cu privire la activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție, scrie Agerpres.


Pe 15 februarie, Tudorel Toader anunța că joi va face o informare de presă în care va prezenta raportul cu privire la activitatea DNA.

„Distinct de raportul pe care îl voi prezenta în Parlament săptămâna următoare, în cursul zilei de joi, la o oră pe care o voi anunța în timp util, voi face o informare de presă în care voi prezenta conținutul și concluziile raportului cu referire la activitatea DNA”, spunea Toader, într-o declarație de presă susținută la sediul Ministerului Justiției.

Ulterior, ministrul justiției a precizat, pe pagina sa de Facebook, că raportul va fi prezentat începând cu ora 18,00, la Ministerul Justiției - Sala de Consiliu.

Tudorel Toader și-a scurtat săptămâna trecută vizita oficială pe care o efectua în Japonia, după ce premierul Viorica Dăncilă i-a solicit să revină în țară, pentru a fi lămurite informațiile apărute în spațiul public legate de DNA.