Sfântul Ioan cel Milostiv s-a născut în jurul anului 550 în sudul insulei Cipru, în cetatea Amatunda, de lângă orașul Limassol de astăzi. Era fiul guvernatorului insulei, iar în tinerețe s-a căsătorit și a avut copii. După ce, însă, i-au murit pe rând și copiii și soția, a fost chemat la înalta demnitate de patriarh al Alexandriei.

Modul în care Sf. Ioan cel Milostiv a înțeles să relaționeze cu semenii a făcut ca el să rămână un model de ierarh greu de egalat în istoria Bisericii. Citiți și 12 noiembrie: Sfinții Martiri și Mărturisitori năsăudeni. Un român de 104 ani, tras pe roată pentru că a refuzat să treacă la catolicism. Cel mai bătrân sfânt român. BALADA LOR (VIDEO)

Primul lucru pe care l-a făcut atunci când a ajuns patriarh a fost ceară alcătuirea unui liste cu toți săracii și nevoiașii cetății. Căci nu căuta sursele de venit, ci cum să facă cât mai multe cheltuieli plăcute lui Dumnezeu. Și s-a întocmit o listă de 7500 de oameni cărora sfântul a poruncit să li se dea din averea bisericii mâncare în fiecare zi. Iar celor care îl întrebau despre prea multa milostenie care se făcea, sfântul le răspunde scurt: „Nu dăm din ale noastre, ci din ale lui Hristos! Deci trebuie să dăm după cum a poruncit El!”.

Poate cea mai cunoscută întâmplare din viața sfântului este însă cea cu... boierul cu plapuma...

Se povestește că un oarecare boier din Alexandria, vizitând pe sfântul, a observat că avea pe pat un așternut sărăcăcios și atunci i-a trimis în dar o plapumă scumpă. Sfântul a primit-o, pentru a nu-l mâhni, însă toată noaptea s-a frământat că el „petrece în răsfăț” și doarme în așternut de mare preț, în timp ce pe străzile Alexandriei sunt atâția săraci care se chinuiesc să se întindă pe o rogojină sub cerul liber. Așa că, îndată ce s-a luminat de ziuă, sfântul a trimis plapuma la târg să se vândă, poruncind ca prețul să fie dat la săraci. Dar Dumnezeu a rânduit ca, tocmai atunci, să treacă prin târg boierul ce dăruise plapuma. Și, văzând-o la vânzare, boierul îndată a cumpărat-o și trimis-o sfântului înapoi, în dar. Dar a doua zi, sfântul a trimis-o din nou în târg și iarăși boierul a văzut-o, a cumpărat-o și a trimis-o în dar sfântului. Atunci Sfântul Ioan cel Milostiv a trimis mesaj boierului, zicând: „Vom vedea care dintre noi se va supăra mai întâi. Eu vânzând plapuma sau tu cumpărând-o?” Nu știm cum s-a terminat până la urmă, dar, în viața Sfântului este scris că mult aur a dobândit pentru săraci sfântul de la boierul cu plapuma...

Și se mai știe că sfântul, două zile pe săptămână, stătea la porțile bisericii ca să vină la el absolut oricine, fără nicio împiedicare pentru a-i spune problemele sale. Adică nu prin petiții scrise, ci față către față. Fără vreo pază omenească și fără filtrul vreunui aparat birocratic bisericesc. Căci spunea sfântul că, de vreme ce el are întotdeauna intrare liberă la Dumnezeu să vorbească cu El prin rugăciune și să Îi ceară orice, apoi de ce să nu îngăduie și el aproapelui să vină la el fără opreliști? (LUMINA CREDINȚEI | Radio România Actualități)