În stadiul actual al cercetărilor putem vorbi cu certitudinea care decurge din manuscrisele, documentele, înscrisurile și celebrele sigilii ale lui Anicet și Vasile că există, între anii 325 și secolul XI, următorii mitropoliți ai Tomisului:

1. Anul 325 – Marcus, Mitropolit al Tomisului

2. Anul 399-400 – Theotimus I, Episcopos Metropolites al Tomisului și al Scythiei

3. Anul 458 – Theotimus II, Episcopos Metropolitanus al Tomisului și al Scythiei

4. Anul 520 – Paternus, Mitropolit al Scythiei

5. Secolul IX – Anonimus, Mitropolit al Tomisului

6. Secolele X-XI – Anicetus, Mitropolit al Tomisului

7. Secolul XI – Vasile, Mitropolit al Tomisului

Pentru Marcus, ca Mitropolit al Tomisului, am descoperit și am publicat prin grija și sprijinul financiar al marelui Arhiepiscop al Tomisului, IPS Teodosie, în colecția Monumenta Romaniae Historica, peste 100 de manuscrise. Manuscrisele sunt datate între anii 500-1000. Aceste manuscrise sunt în limbile latină, greacă, coptă, siriacă, arabă, armeană.

Vedeți și  IPS TEODOSIE: Tradiția Mitropoliei Tomisului păstrată în Marile Arhive ale Europei. EXCLUSIV

În Biblioteca Națională a Franței, în Biblioteca Vaticanului, în biblioteci și arhive din Anglia, Germania, Italia, Elveția, Austria, Rusia se află tezaure absolut inestimabile pentru istoria și destinul Europei.

În Vatican și Italia, în Spania, în Paris, Reims, Oxford, Cambridge, în Germania, la Koln, Berlin, Heidelberg, în Viena și Austria, în mai multe arhive din Elveția, în Sankt Petersburg.

În latină și greacă sunt zeci de manuscrise, numai între anii 500 și anii 1000. În coptă am tipărit 14 manuscrise, în siriacă, patru manuscrise, în arabă, patru manuscrise, în armeană, două manuscrise. Toate aceste manuscrise și rescripturi care încep cu anii 500 depun mărturie despre participarea Mitropolitului Marcus la Sinodul de la Niceea, din anul 325. Atunci, la Niceea, s-a fondat simbolic Europa și marele meu maestru, Constantin Noica, a scris acest lucru în cartea sa Modelul cultural european (De dignitate Europae, în traducere lui Georg Scherg), o carte despre Europa pe care eu i-am cerut s-o scrie și de aceea primul capitol l-a publicat în revistaRamuri.

În Jurnalul său de idei, Noica scrisese: „Europa începe la 325 cu Conciliul de la Niceea. Dă modelul. Europa faustică va pieri cum s-a spus, dar cea a pluralității de-o-ființă, nu. Nordicii s-au substituit Europei la anul 1000 și au dinamizat-o. Dar ea rămâne cea trinitară. Aceasta a operat în fond. Creștinismul e ”religia religiilor” și Europa ”cultura culturilor”.".

Într-un manuscris din anii 500, numele lui Marcus apare la fila 64v.

În acest celebru manuscris numele lui Marcus apare pentru Provincia Dacia, la fila 78r. Suntem în anul 500.

Într-un manuscris din arhive germane, rescript din anii 600, la fila 14r apare numele Mitropolitului Marcus sub provincia Dacia. Iată fila:

Despreepiskopos metropolites Theotimus I, pentru anii 399-400, avem mărturia că era mitropolit al Tomisului într-un manuscris al lui Palladios. Manuscrisul Plut 9.14, din secolul XI, se află în Biblioteca Medicea Laurenziana. Mitropolitul Theotimus I al Tomisului este numit între „bătrânii mitropoliți veniți la Constantinopol împreună cu Ammonius și Arabianus". În Dialogul istoric al lui Palladios, episcopul de Helenopolis, cu diaconul Theodoros al Romei despre viața și felul de a fi ale fericitului Ioannes Chrisostomos, episcopul Constantinopolului, Palladios scrie:

(apud Fontes Historiae Daco-romanae Christianitatis(ed. N. Zugravu, trad. Constantin Cornițescu, paginile 332-337)

Mitropolitul Theotimus I al Tomisului era un cărturar vestit în epocă și Hieronymus, în Liber de Viribus illustribus, spune că mitropolitul tomitan a scris tratate concentrate în formă dialogică:

(apud FHD-R. II., pag 186-187)

Iată capitolul CXXXI din Hieronymus, Liber de Viribus illustribus, așa cum se află el în manuscrisul Cod. sang. 191, un pergament din secolul X (f. 63r).

Mitropolit al Tomisului în anul 458 era Theotimus II. El avea titlul deepiscopus metropolitanus, fiindreverentissimo episcopo tomitano.

În celebra Epistola Leonis imperatoris,aflată într-un vestit rescript din anii 800, citim că scrisoarea este adresată și „lui Theotimus, preavenerabilul episcop al Tomisului și celorlalți episcopi metropolitani" (Theotimo reverentissimo episcopo Tomitano et ceteris episcopis metropolitanis).

Iată scrisoarea împăratului Leon I Thracul (457-474) către episcopii participanți la Sinodul de la Chalcedon (Ed. Concilium universale Chalcedonense edidit Eduardus Schwartz, V, Collectio Sangermanensis):

La această scrisoare a împăratului a răspuns și Theotimus II, episcopul metropolitan al Tomisului. În arhivele de la Paris se află un rescript din anul 801 care ne păstrează scrisoarea mitropolitului tomitan. Iată fila din manuscrisul parizian.

Transcrierea epistolei lui Theotimus II, Mitropolitul Tomisului, către împărat (Ed. Mansi, 7, col. 545):
 

Într-un manuscris vienez din anii 850 se află lista episcopilor metropolitani participanți la Sinodul de la Chalcedon, din anul 458 (Cod. Vind. 397, f. 20r-22r), manuscris în care apare numele Theotimus II al Tomisului.

În anul 520 mitropolit al provinciei Scythia era Paternus.

În Epistulae imperatorum pontificum aliorum inde ab A. CCCLXVII usque ad A. DLIII datae Avellana quae dicitur collectio , II, Ed. Otto Guenther, Praga-Viena-Leipzig, 1898, p. 710-714, se publică:

1

2

3

Așadar, Paternus esteepiscopus Tomitanae civitatis provinciae Scythiae metropolitanus ut supra.

Acum avem o lămurire esențială: episcopul este episcop al Tomisului, capitala provinciei Scythia, iar mitropolitul este mitropolit al provinciei Scythia. Când avem în manuscrise titlul de episcop al Tomisului se înțelege că este și mitropolit al Scythiei. Iar episcopul mitropolit este episcop al Tomisului, capitala provinciei Scythia, și mitropolit al provinciei Scythia. Manuscrisul epistolei Papei Hormisdas (conexă Sinodului de la Constantinopol) se află înCollectio Avellana, din care am publicat toate volumele în facsimil color inedit.

După Mitropolitul Paternus al Tomisului (anul 520) avem, după o serie de episcopi, arhiepiscopi autocefali un mitropolit Anonymus (nu i se cunoaște numele), în secolul IX, despre care documentele scriu că este Tome metropolis.

ÎnNotitiae episcopatuum ecclesiae constantinopolitanae există mai multe notitiaeîn care apare eparchia Skythias. Și, lucru important, într-o Notitia(40) apare Eparchia Skythia parathalassia toy Pontoy. Tome metropolis. AdicăEparhia Scythia de pe țărmul Mării Negre. Mitropolia Tomis(FHD-RCH, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2008, pag. 632-645). Manuscrisul Synecdemusl-am publicat integral.

Aniketos a fost Mitropolit al Tomisului în secolele X-XI și pe sigiliul său scrie Aniketo Metropoli[te] Tomeos.

Iată sigiliul mitropolitului:

Aniketos, Mitropolit al Tomisului

(sec. X-XI)

 Basileos este mitropolit al Tomisului în secolul XI, iar pe sigiliul său scrie Basileo m[e]tropol[ite] Tome[os].

Vasile, Mitropolit al Tomisului

(sec. XI)

I. Barnea a descris sigiliile și a publicat două articole importante, urmând catalogul Dumbarton Oaks Catalogue. Catalogue of Byzantine Seals at Dumbarton Oaks and in the Fogg Museum of Art - Series Editor Nicolas Oikonomedes.

Cităm:

„De observat că ambii ierarhi, Anicet și Vasile, au păstrat și folosesc vechea titulatură de „mitropolit de Tomis", nu de Constantia, cum avem dovada sigură că se numea din secolul al X-lea fosta colonie milesiană și metropolă a provinciei Scythia Minor. Aceasta este un indiciu al continuității așezării și al păstrării caracterului ei urban chiar în perioada de decădere din cursul sec. VII—IX."

În Dumbarton Oaks Catalogue. Catalogue of Byzantine Seals at Dumbarton Oaks and in the Fogg Museum of Art - Series Editor Nicolas Oikonomedes citim o concentrată prezentare a Tomisului, după informații culese din Patriarhul Nikephoros, din Oriens Christianus, din Notitiae Episcopatuum Ecclesiae Constantinopolitanae (Notitia 3 și Notitia 5), din De Administrando Imperio de Constantinus VII Porphirogenetus și din Synopsis Historiarum de Scylitzes: „We know little about the medieval history of this Black Sea port town (near present-day Constanța). It is called a χωρίον by Patriarch Nikephoros (Opuscala, 41). Lequiens's Oriens christianus mentions no prelate after the sixth century, yet the see continued to be mentioned as the archbishopric of Scythia Minor in the ninth century: notitia no. 5, Darrouzès, Notitiae, 265, line 45; all later notitiae ignore it. With the advance of John Tzimiskes against the Russians in Bulgaria (971), we know that the inhabitants of Konstanteia (a port mentioned in De Adm. Imp., chap. 9, line 99) submitted to the emperor (Skylitzes, 301). The archaeological remains also indicate a new Byzantine occupation of Tomis/Constanța after 971, but the Byzantine presence was then of much less importance than in the early Byzantine period: for example, there are only three seals from the tenth-twelfth centuries, as opposed to about a hundred and fifty for the period before the seventh century: I. Barnea, "Byzantinische Bleisiegel aus Rumänien," Βυζατντινά 13/1 (1985) 298-300."

În volumul 29, Anicetus, Mitropolitul Tomisului (secolul X-XI)• Vasile, Mitropolitul Tomisului (secolul XI)din colecția Mitropolia Tomisului,scriam:

„Catalogul dă următoarele descrieri și informații despre Sigiliul lui Aniketos (Anicetus), mitropolit al Tomisului în secolele X-XI, și despre sigiliul lui Basileion (Vasile), mitropolit al Tomisului în secolul XI:

Am încercat în acest compendium istoric să aduc documente din cele mai vestite arhive ale Europei, documente care atestă istoria milenară a Mitropoliei Tomisului de la Mitropolitul Marcus, participant la Sinodul I de la Niceea în anul 325, la Mitropolitul Theotimus I (episcop mitropolit în anii 399-400), de la episcopus metropolitanus Theotim II (458) la Mitropolitul provinciei Scythia, Paternus (520), la Anonymus (Mitropolit al Tomisului în secolul IX) până la Mitropolitul Anicetus al Tomisului (sec. X-XI) și până la Mitropolitul Vasile, mitropolit al Tomisului (în sec. XI).

Vom publica peste 100 de volume în colecția Monumenta Romaniae Historica în care vor apărea manuscrise celebre cu numele, faptele și operele marilor mitropoliți ai Tomisului.

Mitropoliții, arhiepiscopii și episcopii Tomisului, apoi ai Vicinei (Iachint al Vicinei va deveni primul mitropolit al Țării Românești în 1359) țin mileniul de care i-a fost întotdeauna frică istoriei Românei. Este mileniul de după retragerea romană din anul 271.

Cred, cu toată modestia, dar cu o erudiție aproape absolută, că instituțiile fundamentale ale României (Președinția, Guvernul, Parlmentul, Academia, Patriarhia, SRI, SIE) vor ține seama de adevărurile istorice înscrise în cele câteva sute de mii de pagini, de documente, manuscrise, înscrisuri, acte etc. culese și adunate cu sprijinul intelectual, moral și financiar al IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși din ultimul secol.

Manuscrisele culese și adunate (plus papirusuri, sigilii, documente, înscrisuri etc.) sunt din Vatican și bibliotecile naționale ale Italiei (Roma, Torino, Milano, Napoli etc.), din marile arhive și biblioteci ale Elveției, din Germania (Berlin, Heidelberg, München, Leipzig), Rusia (Sankt Petersburg, Moscova), Franța (Paris, Reims, Strasbourg, Autun), Anglia (Oxford, Cambridge), Spania, Danemarca, Suedia, Cehia, Grecia (Atena, Muntele Athos), Ierusalim, SUA...

Spunând chiar în puține și sărace cuvinte acest lucru, a nu reactiva Mitropolia Tomisului (care, prin Mitropolitul Marcus, a participat la nașterea simbolică a Europei la Niceea, în anul 325) înseamnă a rămâne încremeniți într-o variantă necunoscută de boală psihică.