Pe 26 ianuarie s-au împlinit 98 de ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Considerat dictator, criminal de unii, dar și patriot de alții, este clar că personajul istoric Nicolae Ceaușescu rămâne un personaj extrem de important al istoriei României.

Odată cu trecerea anilor, ies la iveală tot mai multe aspecte mai puțin cunoscute ale fostului lider al României. Unul dintre acestea a fost dezvăluit de către istoricul Alex Mihai Stoenescu, în lucrarea sa "Istoria loviturilor de stat din România, volumul 4: Revoluția din Decembrie 1989, o tragedie românească, paginile 60-62, editura Rao)". 

"Reluând în ziua de 12 aprilie 2004 o discuție mai veche, autorul a solicitat poetului și publicistului Adrian Păunescu să-i relateze o întâmplare semnificativă petrecută în septembrie 1978: „Era înaintea deschiderii anului universitar și Ceaușescu mă invitase la Reșița și apoi la Cluj, atât pentru ceremoniile de deschidere a anului universitar, cât și pentru câteva vizite prin întreprinderi. În avion am avut ocazia să discut cu el o problemă

care mă deranja, care mi se părea nepotrivită și chiar periculoasă.

Aflasem că-l numise ca ministru al Sănătății pe doctorul Fica, directorul de la Spitalul Municipal, despre care Ceaușescu spunea că s-a descurcat foarte bine în timpul cutremurului din 1977. Eu purtam mai de mult timp o campanie în Flacăra împotriva acestui medic, care pur și simplu, ca doctorand, furase o lucrare franceză, a unui autor francez. I-am spus atunci lui Ceaușescu că eu nu pot să fiu de acord ca, după o campanie îndelungată dusă în Flacăra, individul să fie promovat. Dacă era atacat prin Munca de partid sau prin Scânteia nu se mai întâmpla asta. Atunci Ceaușescu mi-a spus că a constatat că doctorul Fica este foarte dinamic, iar eu i-am replicat: «Să știți că nici un hoț nu e melancolic».

 

El a râs, dar imediat mi-a reproșat că fac propagandă în Flacăra lui Grigore Osipov-Sinești, care a fost legionar. I-am explicat că Grigore Osipov-Sinești este o somitate în domeniul paradontozei și este promovat în Flacăra în calitate de somitate a medicinei românești. «Osipov-Sinești era unul dintre intelectualii basarabeni – am continuat – și să știți că legionarismul nu a fost la fel în Muntenia, Ardeal sau Basarabia, pentru că una erau legionarii de bulevard și alta era legionarismul de la periferia țării, unde ideile naționaliste se percepeau altfel, mult mai acut, dar și mai serios. Acești intelectuali aderenți la legionarism erau pe granițele României Mari. E cu totul altceva decât Muntenia».

 

Ceaușescu a fost de acord cu această remarcă. Apoi i-am spus: «Și să mai știți că există intelectuali și în Partidul Comunist, care au și carnet de membru în regulă, dar nu sunt militanți activi în activitatea curentă, în munca de partid». În acel moment, Ceaușescu a avut un scurt interval de reflecție și mi-a spus: «Cu Mișcarea legionară lucrurile sunt mai complicate. Momentul Codreanu a fost altceva decât Horia Sima. La început au fost multe energii curate, oameni care au vrut binele, și după Codreanu lucrurile n-au mai stat așa. Dar despre asta să nu te apuci să scrii, pentru că lucrurile sunt timpurii, încă nu e momentul». Așa s-a încheiat discuția".

 

În tinerețe, Nicolae Ceaușescu a participat la câteva întruniri ale unui cuib legionar. Detalii, aici.