ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Într-un interviu profetic din 1958, acordat realizatorului Mike Wallace, Aldous Huxley avertizează că lumea de coșmar descrisă în romanul său distopic este pe punctul de a se materializa, anticipând multe dintre evoluțiile care fac parte deja din realitatea lumii de azi și care, prin supratehnologizare, lăsată să acapareze toate sferele vieții noastre, amenință să transforme omenirea într-o adevărată închisoare globală.

În colecția de eseuri „Dușmanii libertății”, Huxley evidenția amenințările la adresa libertății, într-o societate democratică, precum Statele Unite, subliniind că „dictatura viitorului” va fi „foarte diferită de dictaturile cu care am fost familiarizați în trecutul recent”. În interviu, autorul celebrei distopii „Minunata lume nouă” (1932) spune că în prezent sunt disponibile metode de control superioare în unele privințe metodelor lui Hitler, care folosea teroarea, forța brută și propaganda prin intermediul tuturor dispozitivelor moderne valabile la acel moment. Potrivit lui Huxley, metodele în „dictatura viitorului” vor fi facilitate de avansul tehnologic. 

Totodată, în interviu, el anticipa că „este foarte posibil să avem [acces la] droguri care ne vor schimba profund starea mentală fără să ne facă vreun rău [fizic]” - anticipând aici, cel mai probabil, apariția și răspândirea „drogurilor” mediatice, care au o putere incredibilă, deși subtilă, de modelare a mentalităților și comportamentelor și de inoculare a propagandei și a gândirii unice. 

E un „drog” care seduce și creează dependență – făcând posibilă cu ușurință condiționarea omului nu numai prin plăcere, dar și prin frică – și tocmai de aceea poate fi folosit drept cel mai eficient instrument în controlul maselor, în tipul de dictatură „actualizată” și adusă pe noi culmi prin progresul tehnologic, deși drapată sub masca „democrației”.

Scriitorul se referă în interviu la „o serie de forțe impersonale care ne împing în direcția unei libertăți tot mai reduse și, de asemenea, cred că există o serie de dispozitive tehnologice pe care oricine dorește le poate folosi pentru a accelera acest proces de pierdere a libertății și de impunere a controlului”. Una dintre forțele care duc la diminuarea libertății noastre este, potrivit gânditorului, „supraorganizarea”. După cum explică Huxley, pe măsură ce tehnologia devine tot mai complicată, „devine un lucru necesar să apară organizații tot mai elaborate, organizații mai ierarhice și, întâmplător, progresul tehnologic este însoțit de un progres în știința organizării”. Mai exact, „acum este posibil să se creeze organizații la o scară mai mare decât a fost vreodată posibil înainte și în așa fel încât tot mai mulți oameni să își trăiască viața ca niște subordonați în aceste sisteme ierarhice controlate de birocrație – fie de birocrațiile marilor afaceri, fie de birocrațiile marelui guvern”.

Astăzi, astfel de organizații sunt cele supranaționale și globaliste, care se consideră chemate să îndeplinească o „nobilă” misiune în folosul întregii omeniri, pentru construirea unei societăți „echitabile” și „incluzive” la nivel global, pentru a ne face viață mai „ușoară” și mai „sigură”. Obiectiv care poate fi, desigur, realizat doar cu ajutorul progresului tehnologic – digitalizarea, inteligența artificială, tehnologiile emergente sunt considerate a avea un rol major. 

Summitul Guvernului Mondial, „Agenda noastră comună” reflectă planurile acestor organizatori devotați „salvării planetei” și „îmbunătățirii” ființei umane, iar punerea lor în aplicare va rezulta într-un grad și mai mare de supraveghere, cenzură și control mondial. Toate aceste evoluții au fost anticipate de Huxley.

Huxley a mai subliniat că, în viitor, „dictatorii vor descoperi, după cum spune vechea zicală, că poți face orice folosindu-te de baionete, dar nu poți sta pe ele”. Cu alte cuvinte, își vor da seama că metodele brute bazate pe teroare și pe violența fizică nu sunt suficiente pentru menținerea puterii și a controlului, pentru menținerea locului privilegiat în structura ierarhică de putere.

Mai exact, explică Huxley în interviu, „Dacă vrei să-ți menții puterea pe termen nelimitat, trebuie să obții consimțământul celor conduși și [cei aflați la putere] vor face acest lucru parțial prin [folosirea] drogurilor, așa cum am prevăzut în Minunata lume nouă, parțial prin aceste noi tehnici de propagandă. Vor face acest lucru suprimând latura rațională a omului și apelând la subconștientul și emoțiile sale profunde, și chiar la fiziologia lui, astfel încât să-l facă să-și iubească efectiv sclavia. Pericolul este că oamenii vor fi fericiți sub noul regim, dar ... în situații în care nu ar trebui [nu ar avea motive] să fie fericiți”.

Pentru a preveni astfel de metode de propagandă, scriitorul recomanda menținerea lucidității și a vigilenței: „în definitiv, prețul libertății este vigilența permanentă.”

Huxley s-a referit și la modul cum se desfășoară campaniile politice și cum este obținută aderența maselor. În „Dușmanii libertății” scria: „Singurele lucruri de care este nevoie sunt banii și un candidat care poate fi instruit cum să pară sincer; principiile politice și planurile de acțiune specifică și-au pierdut, în cea mai mare parte, importanța. Personalitatea candidatului, modul în care este promovat de experții în publicitate, sunt lucrurile care contează realmente.”

Pe de altă parte, Huxley a subliniat în interviu că nu e vorba doar de personalitatea candidatului, care trebuie „promovat ca o marfă, ca și cum ar fi săpun și pastă de dinți”, dar și de metode noi precum „proiecția subliminală”. „Vorbeam zilele trecute cu unul dintre cei care efectuează o muncă experimentală în acest sens în laboratoarele de psihologie și spunea acest lucru, că, în acest moment, nu este un pericol, dar, odată ce s-a stabilit că o metodă funcționează, puteți fi absolut siguri că tehnologia pe care se bazează se va îmbunătăți în mod constant”, a atras atenția scriitorul. Prin urmare, oamenii vor ajunge să fie convinși să voteze cu un candidat fără să conștientizeze că au fost influențați subliminal în acest sens. „Acesta este aspectul alarmant: faptul că ești convins [făcându-se apel la o latură inferioară celei legate de] alegere și rațiune”, arată Huxley.

Altfel spus, este vorba de încercarea de a „ocoli latura rațională a omului și de a apela direct la aceste forțe inconștiente din profunzime, astfel încât să se corupă întregul proces democratic, care se bazează pe alegerea conștientă, din temeiuri raționale”.

Realizatorul Mike Wallace a făcut referire la un eseu în care Huxley îi descria pe copiii din Europa drept „carne de tun”, iar pe cei din Statele Unite drept „«carnea de tun» a televiziunilor și radioului”. La aceasta, scriitor i-a răspuns: „Ei bine, puteți citi în revistele comerciale … despre cât de necesar este să cuceriți copiii, pentru că atunci vor deveni mai târziu cumpărătorii fideli ai mărcii. Din nou, dacă traducem acest lucru în termeni politici, dictatorul va spune că toți vor fi «cumpărători [fideli]» ai ideologiei când vor fi mari.”

Spre finalul interviului, dialogul s-a axat asupra problemei puterii. Deși politica, televiziunea și energia atomică nu sunt un „rău în sine”, „acestea sunt instrumente pentru obținerea puterii și, evident, patima puterii este una dintre cele mai puternice pasiuni care există în om; în fond, toate democrațiile se bazează pe principiul că puterea este foarte periculoasă și că este extrem de important ca niciun om sau niciun grup restrâns să nu aibă prea multă putere pentru mult timp.

În definitiv, Constituția britanică și cea americană nu sunt decât instrumente de limitare a puterii, iar toate aceste noi metode sunt instrumente extrem de eficiente pentru exercitarea puterii de către mici grupuri asupra unor mari mase de oameni.”

Întrebat despre ce trebuie făcut pentru a fi menținută integritatea și a fi reafirmată valoarea ființei umane, Huxley a accentuat că opusul gândirii de grup/de turmă (și, am spune noi acum, al fenomenului formării maselor) este principiul potrivit căruia, în virtutea alcătuirii genetice a ființei umane, „fiecare ființă umană este unică. Și, desigur, tocmai pe această bază genetică se întemeiază valoarea libertății. Cred că este extrem de important pentru noi să subliniem acest lucru în întreaga noastră viață educațională și aș spune că este, de asemenea, foarte important să-i învățăm pe oameni să fie în gardă în fața curselor [ideologice] care li se întind și să analizeze lucrurile care li se spun”.

Cât de necesară ar fi fost urmarea acestui sfat în timpul experimentului social de proporții fără precedent pus în aplicare în pandemie, în care s-a testat cât de ușor pot fi ocolite și suprimate latura rațională a ființei umane, capacitatea de gândire, simțul libertății și al demnității!

O altă soluție propusă de Huxley este descentralizarea: „Mulți oameni au vorbit despre importanța descentralizării pentru a da alegătorului sentimentul că ar avea o putere directă. Însă... alegătorul dintr-o sferă electorală imensă este destul de neputincios, iar votul lui pare să nu conteze. Nu același lucru este valabil când electoratul este în număr mai mic și când se raportează la un grup pe care îl poate gestiona și înțelege... și dacă se poate, așa cum sugera Jefferson, ca unitățile să fie împărțite în unele și mai mici, atunci se poate obține o democrație reală, bazată pe autoguvernare.”

Întrebat dacă, în opinia sa, libertatea este necesară într-o societate productivă, Huxley a subliniat că „s-ar putea produce o mulțime de bunuri fără prea multă libertate, dar cred că viața creativă a omului este, în definitiv, imposibilă fără un grad considerabil de libertate individuală, de inițiativă, de creație, toate aceste lucruri pe care le prețuim - și cred că le prețuim corect -, sunt imposibile dacă nu există libertatea într-o măsură mare”.
 

„Dictatura perfectă va avea aspectul unei democrații, dar va fi în esență o închisoare fără ziduri, din care prizonierii nici măcar nu-și vor dori să evadeze. Va fi un sistem de sclavie în care, prin consumerism și divertisment, sclavii își vor iubi stăpânii” (Aldous Huxley).
 
VIDEO: