La nici un an de la reluarea relațiilor bilaterale dintre Ankara și Tel Aviv, întrerupte de cele două state timp de șase ani, în urma incidentului „Flotila spre Gaza”, Turcia și Israelul sunt din nou la cuțite. Ankara, ferventă susținătoare a cauzei palestinienilor, a acuzat Israelul de „atac inuman” după ce armata israeliană a ucis 16 demonstranți palestinieni și a rănit alți peste 1000 la granița cu Fâșia Gaza. Un schimb de replici dure, pe rețelele de socializare sau prin presă, s-a derulat în ultimele ore între președintele turc și șeful guvernului israelian, punând din nou la încercare relațiile dintre Ankara și Tel Aviv.

Într-un atac virulent la adresa israelienilor, Erdogan l-a numit pe premierul israelian Netanyahu „terorist” și „invadator”.

În replică, premierul israelian a respins acuzațiile și a răspuns pe Twitter că „armata cea mai morală din lume nu acceptă lecții de la cineva care a bombardat civili, de ani de zile, într-o manieră nediscriminatorie”. Netanyahu a acuzat de asemenea Turcia de „bombardarea satelor kurde” din orașul sirian Afrin. Curân a venit și răspunsul liderului turc: „Hey Netanyahu! Ești un invadator iar în acest moment te afli pe acel teritoriu ca un invadator. În același timp, ești un terorist”.

Vinerea trecută a fost cea mai sângeroasă zi pentru palestinieni, de la ultimul război din Gaza, din vara lui 2014, când au murit peste 1400 de persoane. Cel puțin 16 palestinieni au fost uciși și peste 1.000 răniți de focuri de armă sau obuze de tanc, de forțele de securitate israeline, în timpul unei ample demonstrații palestiniene care a avut loc de-a lungul graniței dintre Israel și Gaza. 

 

Zeci de mii de palestinieni au participat la „Marșul Revenirii”, organizat de mișcarea islamistă Hamas pentru încurajarea revenirii refugiaților palestinieni pe teritoriul israelian. Armata israeliană a mobilizat zeci de lunetiști pentru aceste proteste, iar ministrul israelian al Apărării, Avigdor Lieberman, a avertizat că oricine se apropie de gardul dintre Israel și Fâșia Gaza se expune riscurilor.

 

Riscuri pe care mulți palestinieni au decis să le înfrunte și să spargă barierele impuse de statul evreu.

Președintele palestinian Mahmoud Abbas a acuzat Israelul că este responsabil de violențe și a decretat o zi de doliu național, în timp ce Israelul a susținut că a deschis focul după ce manifestanții palestinieni au ignorat avertismentul de a nu se apropia de graniță și au aruncat cu obiecte în forțele de ordine. În paralel, la ONU, SUA au blocat sâmbătă un proiect de declarație a Consiliului de Securitate care cerea o anchetă asupra evenimentelor.

„Marșul Revenirii” din 30 martie a marcat începutul celor 45 de zile de demonstrații, care vor culmina pe 15 mai, Ziua Naqbei sau  Ziua Dezastrului, pentru palestinieni, adică ziua în care, în urmă cu 70 de ani, a început exodul a sute de mii de palestinieni din teritoriile expropriate de la arabi și preluate de statul Israel în 1948. Marșul are drept scop atragerea atenției comunității internaționale față de unul dintre aspectele centrale ale conflictului — soarta palestinienilor care au fost nevoiți să se refugieze în mai multe colțuri ale lumii din cauza represiunilor forțelor militare israeliene.

„Forțele israeliene au răspuns prin măsuri de dispersare a revoltelor, trăgând asupra mai multor provocatori”, a precizat armata israelieană, într-o declarație citată de Jerusalem Post. „Armata, continuă comunicatul, s-a pregătit să acționeze în diverse scenarii. Nu vom permite nicio încălcare sau deteriorare suveranității israeliene”, se arată în declarație. Pentru prima dată, drone controlați la distanță au fost folosite pentru a lansa gaze lacrimogene asupra mulțimii.

În mod cinic,  susține armata israelienaă, Hamas ar fi încurajat copii și femei să încerce să treacă frontiera. Pe partea israeliană a fost declarată „zonă militară închisă” și orice activitate din regiune necesită permisiunea armatei. 

Pentru forțele armate ale statului evreu, „organizația teroristă Hamas pune în pericol locuitorii Fâșiei Gaza, folosindu-i ca o acoperire pentru acțiunile teroriste”. Reprezentanți ai armatei au declarat  „o fetiță palestiniană de șapte ani a fost trimisă de Hamas la bariera de frontieră, în fața soldaților israelieni”.

Peste toate astea, anul acesta, pe 15 mai, urmează să aibă loc transferul oficial al ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim. 

Incidentele de vineri confirmă temerile apărute încă din momentul în care Washington-ul a anunțat decizia privind recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului și, ulterior, mutarea ambasadei de la Tel Aviv, la Ierusalim. 

 

Mulți comentatori politici au prezis în acel moment că decizia americanilor, privind mutarea ambasadei SUA la Ierusalim, contestată de Autoritatea Palestininană și de Europa, va dinamita relațile și-așa fragile dintre grupările rivale palestiniene Hamas și Fatah și va provoca furia palestinienilor.

Recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului a fost taxată drept un ”Casus Belli” , putând declanșa un război,  palestinienii considerând că Ierusalimul de Est, anexat de Israel în 1967, trebuie să fie capitala statului la care aspiră.

Chiar dacă Hamas nu ar fi avut inițial această intenție, cu siguranță va încerca să transforme protestul din Gaza într-o mișcare împotriva deciziei lui Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitala Israelului, consideră unii analiști politici. În acest fel, mișcarea Hamas, care controlează de ani buni Fâșia Gaza, va marca puncte politice importante împotriva rivalilor săi din Fatah, partidul naționalist palestinian. În plus, Hamas va oferi o gură de oxigen aliatului său major, Iranul. Israelulul acuză de ani buni Iranul că finanțează cele două grupări teroriste importante din Gaza – Hamas și Jihadul islamic palestinian. Media israeliene informau luna trecută că armata israeliană a simulat mai multe operațiuni militare, incluzând și lupte pe propriul teritoriu.

 

Autoritățile de la  Teheran au fost printre primele care au denunțat „crimele” comise vineri de Israel cu „sprijinul SUA” și și-au exprimat sprijinul deplin pentru poporul palestinian. Mesajele au venit de la membri ai guvernului, parlamentului și de la Gardienii Revoluției. 

 

Mesajul Iranului vine în contextul în care SUA se pregătesc să aplice noi sancțiuni regimului de la Teheran și pe fondul reuniunii care va avea loc miercuri la Istanbul, pe tema Siriei, și la care vor lua parte președintele iranian Hassan Rohani, șeful statului rus, Vladimir Putin și președintele Erdogan.  Noua triplă alianță va discuta, cu siguranță, și situația din Gaza.