ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


”NATO e în moarte cerebrală”. Această frază rostită nu demult de președintele francez Emmanuel Macron va fi, cu siguranță,  în mintea reprezentanților statelor Alianței Nord Atlantice, care se reunesc în zilele de 3 și 4 decembrie la Londra, pentru a marca 70 de ani de la înființarea alianței. Summitul va avea, inevitabil, o agendă „nerostită” pentru o reuniune care se anunță a fi una bizară din mai multe motive. O declarație finală comună a fost deja convenită în culise, însă, mai mult ca sigur contactele  se vor multiplica pentru a discuta viitorul unei alianțe care avea toate motivele să existe în timpul Războiului Rece, dar care acum are parte de numeroase tulburări existențiale.

Iar cei care vor avea un cuvânt greu de spus vor fi„nașii” NATO,  SUA, care acum par din ce în ce mai puțin motivați. Semnalul a fost dat de președintele Donald Trump, care a definit NATO drept „învechită”, fără să stârnească, totuși, același deranj ca Macron. Dincolo de afirmațiile actualului președinte, este evident că politica Washingtonului se schimbă.

Cel mai virulent diferend îi opune pe președinții francez Emmanuel Macron și turc Recep Tayyip Erdogan și privește intervenția Ankarei în nord-estul Siriei fără informarea celorlalți membri NATO.

Cei doi lideri au ajuns să se insulte, iar partenerii lor speră ca ei să spargă abcesul marți, înainte summit, în cursul unei reuniuni pe tema situației din Siria, la Londra, împreună cu cancelarul german Angela Merkel și premierul britanic în exercițiu Boris Johnson.

Cealaltă necunoscută este comportamentul lui Donald Trump. Președintele american are doar un singur subiect de discuție de la alegerea sa, atunci când vine la NATO - împărțirea poverii cheltuielilor militare și corolarul acesteia, creșterea bugetelor Apărării aliaților europeni și canadian.

Conducătorii NATO speră la un acord în vederea unei reduceri a contribuției americane la bugetul funcționării Alianței și la eforturi financiare ale aliaților în vederea creșterii cheltuielilor, care să-l satisfacă.

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, dă asigurări că anul viitor aliații neamericani își vor crește bugetele cheltuielilor cu Apărarea cu 130 de miliarde de dolari față de nivelul din 2016. Însă mulți se tem că acest lucru nu va fi suficient și le este frică de un nou acces al lui Trump. Anul trecut, la Bruxelles, președintele american a atacat-o pe Angela Merkel, pe care a acuzat-o că nu plătește suficient și că ar contribui la efortul militar al Rusiei prin achizițiile sale masive de gaze naturale.

Aliații s-au angajat în 2014 să consacre 2% din PIB cheltuielilor până în 2024. Nouă țări au atins acest obiectiv în 2019, iar dacă Franța îl va atinge în 2025, Germania este încă departe de acest obiectiv.

Trump are ocazia să discute despre acest lucru cu Stoltenberg la un mic dejun, marți, la Londra, înaintea unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron, ale cărui critici la adresa Alianței, pe care o consideră că se află în ”moarte cerebrală”, i-au șocat pe toți partenerii săi. Cancelarul a condamnat aceste declarații și nicio capitală a Alianței nu l-a susținut pe președintele francez.

Atacul lui Macron l-a înfuriat cel mai mult pe Erdogan, care a apreciat că președintele francez este cel ”în stare de moarte cerebrală”. Liderul turc vrea să aducă diferendul la summit. Parisul a deplâns insultele acestuia, însă Macron își asumă declarațiile și nu intenționează să renunțe la nemulțumirile sale.

Erdogan nu va fi susținut prea mult în urma deciziei sale de a cumpăra un sistem de apărarea antirachetă de tip S-400 de la Rusia, incompatibil cu echipamentele NATO. Însă el știe că țara sa nu poate să fie dată afară din NATO și că sprijinul lui Trump îi este suficient.

Aceste tensiuni riscă să strice petrecerea, pentru că ele vor ruina unitatea Alianței, ceea ce face jocul Rusiei, a deplâns un ministru european.

Summitul va fi scurt: o sesiune de lucru - de trei ore - miercuri, într-un hotel situat într-un golf celebru la Watford, la periferia Londrei.

Însă deciziile vor fi semnificative, întrucât, la Londra, spațiul va deveni un domeniu de operațiuni al Apărării NATO, iar Alianța se va poziționa față de ascensiunea puterii Chinei, care deține al doilea cel mai mare buget militar din lume și care este foarte prezentă în spațiul cibernetic.

Jens Stoltenberg ar putea de asemenea să fie mandatat să conducă o reflecție cerută de Franța cu privire la relația NATO cu Rusia și cu privire la viitoarele mize mari ale securității colective, precum amenințarea teroristă.