ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Liderii Uniunii Europene au pupat Piața Independenței,  la Roma,  printr-o declarație solemnă de ”unitate” și ”viitor comun”, în ciuda faptului că Marea Britanie le-a spus „adio” din mers, iar disensiunile din sânul blocului comunitar au devenit, în ultimul an, tot mai vizibile. Din documentul semnat de cei 27 de lideri, în capitala Italiei, nu se mai regăsește „Europa cu două viteze”, sintagmă care a provocat reacții negative, ci un termen mai soft: o Europă cu ƒ„ritmuri diferite”.

Cei 27 de șefi de stat și de guvern precum și liderii instituțiilor europene au parafat sâmbătă „Declarația de la Roma", în aceeași Sala degli Orazi e Curiazi la Palazzo dei Conservatori din Piața Capitoliului unde a fost semnat tratatul istoric de la 25 martie 1957.
 
”Declarația de la Roma” nu a putut scăpa diviziunilor care îi separă pe europeni, documentul semnat de liderii UE fiind considerat un triumf al retoricii, în care state ca Polonia și Grecia au reușit să își impună punctul de vedere. Grecia, în privința capitolului social, iar Polonia asupra controversatei idei a unei Europe ”cu mai multe viteze”.

În cazul unei Europe cu mai multe viteze, așa cum propuneau Franța, Germania, Italia și Spania, cei 27 de lideri s-au văzut obligați să schimbe formularea, folosind un termen mai soft:„ ritmuri și intensitate diferită”.
 
„Vom acționa împreună, în ritmuri și cu intensitate diferite acolo unde este necesar", afirmă liderii europeni, adăugând că membrii UE vor continua să adere la tratate și să poată să se alăture eforturilor pentru o cooperare mai strânsă mai târziu. Formularea a fost pe placul Varșoviei, care, deși amenința că nu va semna declarația, a decis să își lase semnătura pe documentul de la Roma.
 
Grecii au fost și ei mulțumiți pentru că au reușit să obțină o concesie: menționarea în text a ideii conform căreia drepturile sociale sunt apărate. Formularea nu apărea în textul inițial, din 16 martie. Așa că acum, în Declarația de la Roma se spune că Uniunea Europeană nu este doar „o mare putere economică”, ci și una cu „un nivel fără egal al protecției sociale, care ține cont de diversitatea sistemelor naționale și de rolul esențial al partenerilor sociali”.
 
„Uniunea după Roma trebuie să fie, mai mult decât înainte, o Uniune a acelorași principii, o Uniune cu o suveranitate externă, o Uniune de unitate politică", a pledat Donald Tusk exact în momentul in care Marea Britanie se pregătește să divorțeze de partenerii ei. 

Planul pentru Uniunea Europeană în viitor a ridicat tensiunea la nivel diplomatic după ce Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a pus în discuție cinci scenarii, între care cel mai disputat a fost cel al Europei cu mai multe viteze, respins categoric de România, dar și de țările din Grupul de la Vișegrad.

Pe data de 25 martie 1957, șase țări europene au semnat Tratatul de la Roma prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene, un precursor al Uniunii Europene, pentru ca 50 de ani mai târziu, în 2007, numărul statelor membre să ajungă la 27, după aderarea României și Bulgariei. În 2013, ca urmare a aderării Croației, numărul membrilor UE a atins nivelul maxim de până acum, ajungând la 28. Ieșirea Marii Britanii din UE readuce numărul statelor din Uniune la 27.