ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



De Anul Nou am avut o revelație: Mascații din Berzunți. Nu auzisem de ei în viața mea, recunosc. Un filmuleț de cinci minute mi-a înveselit ziua de 1 Ianuarie mai mult decât Concertul de la Viena.

Sătenii din comuna băcăuană Berzunți organizează în fiecare noapte de Anul Nou un mare carnaval, cu măști, costume și o recuzită pe care și-o confecționează singuri.

Un fel de „Rio de iarnă”.

Anul acesta, au ales ca temă Războiul din Ucraina.

Ce am văzut a fost încântător: o revărsare de umor și ironie de bună calitate, cu bombe de poleială și tunuri de mucava, lucrate minuțios (din gura tunurilor ieșea fum), cu uniforme și căști și ecusoane, cu puști și lansatoare de grenade, cu steaguri ucrainene și rusești, NATO și UE, cu măști ale lui Putin și Zelenski, cu căruțe alegorice...

Totul, învelit într-o delicioasă morgă războinică, bine jucată, spre amuzamentul privitorilor.

Iată:

 

Oamenii ăștia, aflați la două sute și ceva de kilometri de granița cu Ucraina, în capul cărora poate cădea oricând o rachetă rătăcită (ca în Polonia sau în Basarabia), au găsit puterea să se distreze de pericolul care îi pândește în fiecare clipă.

Să sfideze primejdia. Să o ia peste picior. Să râdă de ea.

Această paradă felliniană este cea mai bună ilustrare a expresiei „haz de necaz” care a caracterizat toată istoria noastră.

Aflați în calea tuturor năvălirilor, trăind mereu cu sabia turcilor, tătarilor, leșilor, rușilor deasupra capului, românii au învățat să își calce peste frică. Să o transforme în râs.

Poporul român a traversat istoria râzând.

Așa se explică de ce, în „pandemie”, marea majoritate a românilor și-au păstrat cumpătul și au rezistat Terorii. Pentru că au râs.

(Verificați-vă conturile de Facebook din urmă cu un an sau doi și veți găsi acolo o formidabilă explozie de haz de necaz!).

Probabil că Parada Mascaților din Berzunți ar fi rămas necunoscută multora, dacă nu și-ar fi băgat din nou coada Presa și Autoritățile.

Pe baza câtorva relatări inepte și ticăloase din Presă, Organele s-au „autosesizat”.

Inițial, pentru că un țăran și-a inscripționat un „Z” pe tractor. Cum, spre deosebire de alte țări, în România nu este (încă) interzisă afișarea publică a literei „Z” s-a căutat rapid altceva.

Și s-a găsit legea care interzice „organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război”.

În același timp, Presa a produs „informații noi” despre un așa-zis „Plugușor al lui Vladimir Putin”, iar berzunțenii au fost înfierați cu mânie proletară pentru că au îndrăznit să pună în gură liderului rus cuvinte de genul:

„De prin munți și de prin văi, să vină toți rușii mei, cu câte-o bombă la ei! Câte-o bombă, o cătușă, să nu stea ca proștii la ușă! Dărâmați tot ce vedeți, violați tot ce prindeți! Cotropiți în goana mare să mutăm din nou hotare.”

Cât de bătut în cap și nemers la școală poți să fii ca să sesizezi că, departe de a fi vorba de vreo „apologie” sau „adeziune”, avem de-a face cu un text satiric, în care Putin este ironizat, Nu apreciat?

Cât de tembel să fii ca să nu bagi de seamă paraponul împotriva rușilor care au timp de secole au jucat șotronul cu hotarele românești?

Dar, mai ales, cât de TICĂLOS să fii ca să nu spui că, în realitate, nu a fost „Plugușorul lui Vladimir Putin”, ci un dialog imaginar între Putin și Zelenski?

Iată-l aici integral:

 

Până la urmă, de ce s-au sesizat „organele”? Care e suspiciunea pentru care au descins la Berzunți?

Din câte știm noi, până acum, nici un tribunal international nu i-a găsit pe Putin sau Zelenski vinovați de „genocid contra umanității” sau de „crime de război”.

Nici (Doamne ferește) pe șefii NATO și UE, ale căror steaguri au fost de asemenea arborate la Berzunți.

Care sunt atunci „organizațiile” și „faptele” cu „caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob”?

Parodia? Mascarada? Comicăria?

Până și plutonierul din Berzunți sau generalul din fruntea României pot pricepe că ele pur și simplu NU există.

Rămân „Simbolurile”... Z-ul de pe tractor. Uniformele rusești, ucrainene și americane. Alte însemne, pentru a face deghizarea și jocul mai veridice.

Au ele „caracter fascist” sau „legionar”?

Dar asta înseamnă să interzici toate filmele de la Hollywood sau de la Buftea în care apar naziști ori legionari, cu zvastici și capete de mort la vedere.

De pildă, ar trebui interzis „Actorul și sălbaticii”, pentru monologul în care Toma Caragiu apare deghizat în Hitler.

„Caracter fascist” la Berzunți?

Straniu...

La câteva ore după defilarea mascaților și la câteva sute de kilometri mai departe, pe 1 ianuarie 2023, Parlamentul din Kiev celebra cu pompă ziua de naștere a liderului fascist ucrainean Stepan Bandera.

Marea Radă a postat pe Twitter un citat din Bandera împreună cu un „selfie” pe care șeful forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, și-l face zâmbind cu gura până la urechi, având în spate un tablou cu liderul fascist.

Nu a fost o eroare de PR. Nu a fost un accident. În Ucraina, aliata noastră, există un adevărat cult al lui Stepan Bandera.

De pildă, în luna noiembrie, în localitatea ucraineană Viniția, numele străzii Lev Tolstoi a fost schimbat cu cel al lui Stepan Bandera.

În motivarea deciziei lor, autoritățile municipale îl numesc pe Bandera „erou al luptei pentru eliberare națională”.

Cât despre Tolstoi, nu e nevoie de vreo explicație: e rău pentru că e rus.

Dacă e vorba de fascism, ar trebui să-l căutăm la Kiev, nu la Berzunți.

Acolo poți găsi zvastici și capete de mort cu duiumul.

Dacă e vorba de rasism și xenofobie, ar trebui să le căutăm tot la aliatul nostru Zelenski, care interzice copiilor români să învețe în limba maternă și închide biserici.

Să fim serioși! Oamenii ăia mascați din Berzunți nu au făcut apologia nimănui!

Adevărata lor „vină” este că au parodiat Războiul. Au RÂS de Război.

Pentru o Dictatură – fie ea politică, pandemică, militară sau climatică – cel mai mare pericol e râsul.

Un dictator de care râde lumea nu mai are nici o putere. Nu mai sperie pe nimeni. Râsul îl topește ca pe vrăjitoarea cea rea din Oz.

Oamenii care râd sunt buni. Și puternici. Și liberi

Oamenii veșnic încruntați sunt demonici.

„Când armele vorbesc, muzele tac”, a zis Cicero.

Eu l-aș parafraza: „Când oamenii râd, armele tac”.

Cineva pare să se teamă ca de dracul să tacă armele.

Sau să nu se mai audă din cauza râsului.