Lu’ Maia i s-a fâsâit puciul. Planul pe care serviciile lui Zelenski l-ar fi găbjit de la serviciile lui Putin s-a dovedit o nouă gogoriță.

Maimuțărindu-și idolul de la Kiev, Maia a făcut circ și s-a isterizat, a închis spațiul aerian al Moldovei și a cerut puteri speciale pentru serviciile sale secrete.

Adică olicuță de dictatură.

Până la urmă, omuleții verzi ai lui Putin, care vezi doamne voiau să o dea cu zgaibaracele în sus și să-i violeze democrația, au fost 12 (doisprezece) suporteri ai lui Partizan Belgrad, băieți și fete, veniți să-și susțină echipa în meciul cu Sheriff Tiraspol din cupele europene.

Zelenski mai ratează o ocazie. De un an de zile, gnomul de la Kiev se dă cu fundul de pământ să atragă cât mai multe țări în războiul său ca să-și salveze pielea.

Nu i-a reușit. Deocamdată. Cineva acolo sus pare să fie vigilent și îi dă peste mână la moment.

În noiembrie 2022, când o rachetă a căzut în Polonia și a ucis doi civili, Zelenski a sărit să declare că e vorba de o rachetă a lui Putin.

Cum Polonia e o țară NATO, Zelenski a cerut activarea Articolului 5 și intrarea Alianței Atlantice în război contra Rusiei.

Când s-a dovedit că racheta era ucraineană, Zelenski nici măcar scuze nu a catadicsit să prezinte: pentru agresiune, pentru cei doi civili uciși și pentru minciună.

La câteva săptămâni după începerea războiului, un avion de luptă și un elicopter românești au fost doborâte la câteva ore unul după altul în Dobrogea.

Ministerul Apărării a mușamalizat dubla tragedie în care au murit opt oameni. Cum nu putea să acuze direct Ucraina, pentru că ar fi stricat feng shuiul frăției de arme cu Kievul, a dat vina pe condițiile meteo.

Când, la jumătatea lui ianuarie 2023, o clădire civilă din Dnepr a fost lovită de o rachetă, Zelenski a sărit iar să acuze Rusia că lovește ținte civile și a cerut intervenția NATO.

Arestovici, consilierul lui Zelenski, a explicat însă că, în realitate, a fost o eroare a antiaerianei ucrainene: aceasta a lovit racheta rusească deasupra orașulului deviindu-i traiectoria în blocul de locuințe. Câteva zeci de persoane au murit. Peste o sută au fost rănite. Nici o scuză.

Dar Arestovici a fost obligat să își dea demisia pentru că a spus adevărul.

Centrala nucleară din Zaporojie a fost cucerită de ruși imediat după invazie, la începutul lui martie 2022.

De atunci, centrala, cea mai mare din Europa, a fost în repetate rânduri ținta bombardamentelor artileriei ucrainene, cu riscul (intenția?) de a provoca un accident nuclear.

În mod halucinant, Zelenski a declarat că rușii sunt cei care o atacă. Adică rușii se bombardează singuri. Iar presa corect orientată politic a preluat și răspândit cu obediență această elucubrație.

În septembrie 2022, într-un interviu pentru The Guardian, Zelenski i-a cerut lui Biden, nici mai mult, nici mai puțin, decât să lanseze un atac nuclear preventiv împotriva Rusiei.

Cum Biden s-a făcut niznai, noul vis umed al lui Zelenski este acum să aibă el Arma. Atomica. Să dea cu ea în Putin. Drept care se agită ca Ucraina să aibă dreptul de a deține arme nucleare.

Din primele zile ale invaziei, Zelenski i-a acuzat pe ruși că țintesc intenționat obiective civile și omoară oameni nevinovați.

La începutul lui august 2022, un raport foarte bine documentat al Amnesty International l-a lovit pe Zelenski cu leuca în moalele propagandei. Propagandă condusă pe atunci de cunoștința noastră, Arestovici, mare fan ISIS și al strategiilor jihadiste de a răspândi teroarea.

Amnesty raporta că trupele ucrainene folosesc propria populație pe post de scut uman. Că își amplasează intenționat bazele în spitale, școli, grădinițe, blocuri și locuințe. Că a transformat intenționat „obiective civile în ținte militare”.

Această „strategie” a dus la numeroase victime nevinovate din rândul populației ucrainene, exploatate apoi mediatic de Kiev.

Ce spunea practic Amnesty International e că Zelenski nu e mai breaz ca Putin. E la fel de criminal.

Lucru dovedit și de filmulețele care au apărut tot mai numeroase în spațiul public în ciuda barajului cenzurii. Și care prezentau atrocitățile săvârșite de soldații ucraineni asupra prizonierilor ruși.

Un raport din noiembrie 2022 al ONU afirma că abuzuri, crime și torturi împotriva prizonierilor de război, în Ucraina, se înregistrează în ambele tabere.

Pe de altă parte, sunt tot mai multe dovezi ale atrocităților săvârșite de autoritățile ucrainene împotriva propriilor săi cetățeni.

Civili, inclusiv femei și copii, bănuiți de sentimente pro-ruse, sunt dezbrăcați, bătuți, legați cu benzi de scotch de stâlpi și lăsați așa zile în șir să agonizeze pe străzi.

De prisos să spunem că, din cauza terorii, nimeni nu are curajul să îi dezlege sau să îi ajute.

Acest pomelnic al isprăvilor lui Zelenski și al regimului său s-ar putea lungi cu multe alte exemple sinistre.

Despre corupție, bani spălați, paradisuri fiscale, lux orbitor, lupte intestine, asasinate...

Iar românii au câteva motive în plus de a-l iubi pe Zelenski ca sarea-n ochi: prigonirea conaționalilor și închiderea bisericilor, reluarea lucrărilor la canalul Bîstroe care vor distruge Delta Dunării, declarația că românii au ocupat Bucovina de Nord sau înscrierea profosorului Andrei Marga pe „lista morții” pentru curajul de a combate această minciună sfruntată...

Zelenski face eforturi disperate să semene cu dușmanul său de moarte. Cu agresorul său, Putin.

Printr-o influență freudiană sau printr-o perversitate a Efectului Stockholm, Zelenski a suferit o metamorfoză rapidă.

În câteva luni, pe fața ca un popou de bebeluș i-a apărut barbă.

Pe trupul efeminat, pe care odinioară și-l unduia lasciv, îmbrăcat în latex și cocoțat pe tocuri cui, ori pe care-l folosea la cântat cu penisul la pian, i-au crescut mușchi stereoidizați, dezvăluiți în mod studiat de tricourile mulate kaki-militaire.

Vocea i s-a îngroșat. Gesturile sunt mai bărbătești, mișcările mai hotărâte. Pasul mai apăsat, conform indicațiilor regizorale.

Doar la privirea oțelită mai are de lucru: uneori, din lipsă de concentrare, ochii își pierd ascuțișul de pumnal și din spatele lor răzbate vechea căutătură vițelină a actorului cerșind aplauze.

Altminteri, subconștient sau intenționat, prin tot ce face și spune, Zelenski amintește flagrant de filmulețele cu Putin călărind la bustul gol, gâdilând tigrii pe burtă sau scăldându-se la copcă de Bobotează.

Amândoi încearcă să-și depășească complexul staturii mici prin exhibarea unei bărbății gonflate.

Piticul de la Kiev seamănă ca două gloanțe de kalașnikov cu Piticul de la Moscova.

Prin tot ce zice și face, Zelenski îl face pe Putin mai simpatic.

Dacă tot se întocmesc liste cu „agenții Rusiei”, Zelenski ar trebui pus în capul listei. El este cel mai important factor de propagandă pro-Putin.

Zelenski este cel mai mare Putinist.