Pentru ca dispozițiunile acestea tastamentare sub decursul timpului să nu se dea uitării, dispun ca testamentul acesta să se citească în toți anii în toate bisericile parohiale române răsăritene, la 9 februarie, căl.vechi, ca în ziua nașterii mele
.
P e s t a, în 4 Novembre, 1869.
(L.S.) Emanuil Gozsdu m.p.

TESTAMENTUL LUI EMANUIL GOZSDU
Pentru cazul morții mele următoarele informațiuni și espresiunea dorinței mele din urmă servească de cinosură jurisdicțiunilor civile, soției mele, rudeniilor mele, și tuturor acelora, pe cari voiesc să-i împărtășesc din rămasul meu.

Observ mai nainte de toate, că afară de hîrtiile de valoare, cari, scrise pe numele meu, se află ori în lada mea, ori pentru contragerea vreunui împrumut, provăzute cu girul meu, sunt depuse la vreun institut de bani, afară de acestea toată averea mișcătoare care se află în locuința mea, în casa mea si în curtea mea de afară; precum sunt mobilele de casă, tot felul de vase, argint, aur,petre scumpe, cai, vite, trăsuri, care, unelte, toate sorțile de stat ori private, cari s-ar afla în lada mea de fer, în fine hîrtiile de valoare, cari ar fi provăzute cu giră de mîna mea proprie, încă pînă sunt în viață sunt proprietatea soției mele Melania născută Dumtsa, de aceea ele să nu fie luate în conscripțiune.

Dacă între actele mele s-ar afla documente privitoare la pretențiunea mea de patru mii (4000) florini față cu massa concursuală a lui Ioan Poynár, acele față cu massa rămasului să se considere de nule, deoarece acea pretențiune a mea încă mai de mult o am donat tuturor copiilor lui Ioan Poynár.

Despre averea mea proprie dispun după cum urmează:

1. Din rămasul meu mai nainte de toate să se asigure douăsprezece mii (12.000) florini v.a. pe seama copiilor Iuliei Mandrino măritată Petru Margaritovici, a fiicei după sora primei mele soții Anastasia Pometa, din interesele acestei sume să se dea lui Michail Mandrino, pînă la moartea lui, anual trei sute șaizeci (360) fl.v.a. în rate treilunare, celelalte interese să se pună în cassa de păstrare din Pesta, spre a se înmulți cele douăsprezece mii florini testați sub punctul acesta, și să se capitalizeze pînă atunci, pînă cînd din copiii Iuliei Mandrino va ajunge careva etatea legală (majorenitatea); dacă într-aceea s-ar întîmpla să moară Michail Mandrino, atunci toate interesele după douăsprăzece mii să se pună spre fructificare în cassa de păstrare din Pesta. Cînd vreuna din fetele Iuliei Mandrino prin căsătorie, sau fiul ei devenind majoren, vor fi îndreptățite de a-și primi proprietatea lor în cale legală și dacă va mai fi în viață Michail Mandrino, atunci pentru asigurarea alimentării lui, din întreg capitalul de douăsprăzece mii și interesele capitalizate în decursul timpului, să se pună la o parte șase mii (6000) fl.v.a.; din aceste șase mii de florini după modalitatea de mai sus să se dea lui Michail Mandrino interesele de șase, toată cealaltă sumă apoi să se împartă în atîtea părți, cîți copii va avea atunci Iulia Mandrino, și partea ce vine pe seama celui majoren, să se extragă aceluia în timpul cel mai scurt posibil, însă așa ca prin erogațiunea aceasta să nu se știrbească lăsămîntul în cazul cînd în el nu s-ar afla bani gata; partea ce mai rămîne pentru copiii ceilalți, să nu se înmulțească prin capitalizare, și aceasta să se continue pînă la majorenitatea lor, de sine se înțelege, că la împărțire întreg capitalul crescut și cu capitalizarea intereselor, totdeauna se împarte în atîtea părți, cîți sunt copiii cari încă nu și-au primit partea; copilul care vine împărtășit la urmă primește întreaga sumă ce a mai rămas, dimpreună cu toate interesele ei.
Dacă însă va muri Michail Mandrino, suma de șase mii (6000)fl.v.a. rezervată pentru intertențiunea lui, tot după principiile expuse mai sus să se împartă în părți egale între toți copiii Iuliei Mandrino, fiindcă acea sumă din capul locului este proprietatea lor. Dacă vreunuia dintre copii, încă în viață fiind eu, i-ași da partea statorită în punctul acesta, partea aceea e a se computa în lăsămîntul testat tuturor copiilor Iuliei Mandrino.

2. După moartea mea să se conscrie prin intrevenirea executorilor mei testamentari, numiți mai jos, toată averea mea imobilă, hîrtiile mele de valoare, pretențiunile mele asupra lăsămîntului Mauriciu Ernst, frații Vilibald și Virgil Bogdanoviciu, Laurențiu Marczibányi, cele asupra lui Aleșiu Fényes, asupra consoților Balcz și Nark, asupra lui Antoniu Rottenbiller și asupra consoților Martin Koszalek, care dacă la moartea mea se vor afla în posesiunea mea, vor forma lăsămîntul meu; din venitul acelora să se solvească înteresele datoriilor mele și ratele obligate în cassa de păstrare din Pesta, apoi să se repareze bunurile mele, încît ar reclama conservarea lor; în fine să se solvească înteresele de șase după cele 12.000 fl. testați în punctul prim pe seama copiilor Iuliei Mandrino.

3. Soția mea, născută Melania Dumtsa, după detragerea sarcinilor amintite în punctul al doilea, să aibă întreg venitul curat ce mai rămîne pînă cînd va purta numele meu, însă la cazul care abia se poate presupune, cînd acel venit curat nu ar da anual suma de șase mii (6000) fl., să ia ca intertețiune văduală venitul întreg; la cazul cînd venitul ar trece peste suma de șase mii (6000) fl., suma ce trece peste șase mii să se folosească spre depurarea datoriilor mele și a legatului de 12.000 fl. din punctul prim.

4. Dacă iubita mea soție ar păși la a doua căsătorie, în loc de intertețiune văduală să i se solvească din venitul meu șaizeci de mii (60.000) fl.v.a.; în scopul solvirei acestei sume, dacă iubita mea soție nu ar voi să aștepte pînă se vor vinde realitățile mele imobile cu preț convenabil, să se zălogească la vreun institut de credit hîrtiile mele de valoare pînă atunci, pînă cînd realitățile se vor putea vinde în mod convenabil; la punctul acesta fac atentă pe iubita mea soție, și o rog, asemenea și pe executorii mei testamentari, să nu se grăbească cu vinderea pămînturilor mele de mare extensiune de lîngă drumul de fer, căci după a lor favorabilă pozițiune prețul lor la toată întîmplarea va crește. La cazul cînd iubita mea soție ar muri ca văduva mea, atunci din lăsămîntul meu poate liberă dispune despre douăzeci și cinci de mii (25.000) fl.v.a. care sumă rămasul meu e obligat a o solvi după moartea soției mele, în sensul testamentului ei, de sine se înțelege că suma aceasta rămîne proprietatea rămasului meu la cazul dacă ea asupra ei nu ar dispune prin testament.

5. Echivalentul de stat pentru daniile de 12.000 fl. din punctul prim și 60.000 fl. din punctul al patrulea, să se solvească din massa rămasului meu, ca astfel acele danii să poată fi primite fără nici o prescurtare sau detragere.

6. Astrucarea rămășițelor mele pămîntești o încredințez iubitei mele soții, însă o rog, ca să o facă cît se poate de simplu și cu cheltuieli cît se poate de puține, chemînd să funcționeze numai exclusiv preotul român din Pesta; în loc de cheltuieli zadarnice să împartă între săraci în prima sîmbătă după înmormîntarea mea o sută (100) fl.v.a.; fie încredințată iubita mea soție că luxul costisitor de o oră întru nimica nu va schimba judecata lumii, care asupra fiecărui om numai după moartea lui s-a obișnuit a se spune fără rezervă. Cu privire la înmormîntarea mea mai fac următoarele dispozițiuni: a) trupul meu pus provizoriu în un sicriu de aramă să fie așezat lîngă sicriul primei mele soții în cripta familiei Pometa ridicată de mine; b) după moartea soției mele Melania Dumtsa să se facă o criptă nouă în despărțămîntul destinat pentru români, și atunci rămășițele mele să fie mutate în cripta cea nouă lîngă trupul soției mele a doua.

7. Întreagă averea mea, care va rămîne după solvirea datoriilor mele, după solvirea daniilor din punctele 1 și 4 și după cheltuielile de înmormîntare, care cheltuieli le-am restrîns prin dispozițiunile din punctul 6, o las în întregul ei acelei părți a națiunei române din Ungaria și Transilvania, care se ține de legea răsăriteană ortodoxă. Din lăsămîntul acesta voiesc să se constituie o fundațiune permanentă, care va purta numele "Fundațiunea Gozsdu";
pentru administrarea și destenațiunea ei servească ca normă nestrămutabilă următoarele mele dispozițiuni:
a) După moartea mea să se inventarizeze întreaga mea avere, din aceea să se detragă sarcinile ce vor fi mai rămas, să se solvească, respectiv să se asigure intertențiunea de văduvă a soției mele, (punctul 3) sau suma testată ei (punctul 4), sau la cazul dacă ar muri ca văduva mea, să i se asigure suma de douăzeci și cinci de mii (25.000) fl., în sensul punctului 4, în fine pe seama copiilor Iuliei Mandrino să se asigure suma de 12.000 fl. (punctul 1), apoi ce mai rămîne să se predea pe lîngă inventariu special, ca eredului universal, reprezentanței, pe care o voi descrie mai circumstanțial în cele următoare;
b) dacă reprezentanța fundațiunei ar afla mai avantajoasă vinderea averii imobile, aceea pe lîngă consensul soției mele, chiar și dacă ea s-ar fi măritat, o pot face executorii testamentului meu și fără influența reprezentanței fundaționale, avînd în vedere observarea mea din punctul 4, ba între împrejurări favorabile vînzarea se poate face din mînă liberă și cu ocolirea licitațiunii; dacă în chestiunea aceasta executorii testamentului meu nu ar fi de o opiniune, să decidă opiniunea acelei părți, la care va sta soția mea;
c) deoarece prorocesc cel mai strălucit viitor acțiunilor de la prima cassă de păstrare din Pesta, din cari acțiuni am în prezent 54 de bucăți, aceste pînă cînd referințele patriei nu se schimbă spre rău, - de ce să o ferească Dumnezeu - să nu se vîndă, și fiindcă după ele vin interese cu mult peste 6%, nici reprezentanța fundațiunei să nu le vîndă, ci să le păstreze ca izvor sigur de venit;
d) pentru administrarea fundațiunei mele, din națiunea orientală ortodoxă română împuternicesc următoarea reprezentanță:
aa) pe mitropolitul sau archiepiscopul oriental ortodox român;
bb) pe toți episcopii orientali ortodocși români din Ungaria și Transilvania;
cc) toți atîți, și afară de aceștia încă trei bărbați laici autoritaitivi, cunoscuți pentru onorabilitatea lor, și pentru trezvia lor împreunată cu sentimente de devotați români orientali ortodocși, la a căror alegere să aibă vot decisiv soția mea, chiar și dacă s-ar fi măritat, executorii testamentului meu, dacă vor mai fi în viață, asemenea rudeniile mele cari poartă numele Poynár de Király-Darócz din comitatul Bihorului; din această familie Poynár, dacă se va afla vreun individ capabil în ea, cel puțin unul să fie ales în reprezentanță.
e) După ce reprezentanța aceasta va primi în numele națiunei orientale ortodoxe române din Ungaria și Transilvania rămasul fundațional, și acela îl va așeza pe lîngă controlul cuviincios în cassa mitropolitană ortodoxă română, să-l depună spre fructificare la locuri sigure și cu credit solid; pînă atunci să-l depună sub numele fundațiunei la cassa de păstrare din Pesta, Oradea mare, Arad și Sibiu; două treimi din venitul curat să se capitalizeze în fiecare an și să se înmulțească cu cametele cametelor, respectiv cu venitele venitelor, cinzeci (50) de ani de la timpul primirei.
f) Din a treia parte a venitului, respectiv a intereselor, plătindu-se un oficial purtătoriu de socoteli, restul sumei să-l împartă reprezentanța fundațională ca stipendii acelor tineri români de religiunea răsăriteană ortodoxă, distinși prin purtare bună și prin talente, ai căror părinți nu sunt în stare cu averea lor proprie să ducă la îndeplinire creșterea și cultivarea copiilor lor. La locul acesta se stabilește ca principiu general: ca stipendiile să se facă după cerințele împrejurărilor locale și după gradele claselor școlare, anume: studenților în țări străine sau în Budapesta, respectiv ascultătorilor de științe mai înalte, să se dea stipendii mai mari decît acelora cari studiază în provincie și respectiv în școli inferioare; stipendiile anuale, destinate celor dintîi, să nu fie mai mari de 500 fl. și mai mici de 300 fl., - iar pentru cei din urmă să nu fie mai mari ca 300 fl.
g) După expirarea celor 50 de ani menționați în punctul e), cametele capitalizate să se adauge la capital - și cantitatea mărită prin cametele acestora să se privească ca o sumă capitală, și apoi din venitul acestei sume trei cincimi să se capitalizeze cu interesele și cu interesele intereselor lor iară cinzeci de ani, amăsurat computultui de "anatocism".
h) Din cele două cincimi, ce rămîn din venitele acestei sume principale - scoțindu-se afară spesele pentru purtarea socotelilor - să se dea iarăși stipendii studenților distinși cu calitățile de sub f), însă acum să se extindă stipendierea și asupra tinerilor cari voiesc a se cvalifica pentru cariera artistică, preoțească și învățătorească.
i) După ce și al doilea period de cinzeci de ani va decurge, să se compute la capital interesele capitalizate, și cantitatea mărită prin cametele acelora să se privească de o nouă sumă capitală, și după aceea jumătate din venitele sumei acesteia să se capitalizeze, precum s-a arătat sub e) și g), iară cinzeci de ani.
k) Din a doua jumătate a venitului acestei sume, substrăgînd spesele pentru purtarea socotelilor, să se ajute după principiile de mai sus mai mulți tineri studenți, însă atunci să se remunereze din venit și preoți și învățători săraci cu însușiri eminente, familie numeroasă, și îmbătrîniți.
l) După trecerea și a rîndului al treilea de cincizeci de ani, să se adauge la capital cantitatea adunată din camete și din jumătatea acestor camete capitalizate, și astfel să se facă o sumă principală stabilă, însă atunci să încete capitalizarea ulterioară.
m) Cu toate acestea din a zecea parte a venitului întregii fundațiuni, să se facă un fond de rezervă pentru încunjurarea pierderilor posibile din capital sau a confuziunilor ce s-ar putea naște din nerăspunderea cametelor; - dacă prin separarea zecimii din venitul curat pentru fondul de rezervă, fondul acesta s-ar mări într-atîta, încît să ajungă a cincea parte din suma principală a fundațiunii, fondul de rezervă să se aduge la capitalul principal, și să se înceapă un nou fond de rezervă pentru scopul de mai sus, tot în același mod.
n) Venitul întreg din suma principală a fundațiunei - cu separarea și economisirea fondului de rezervă - să se întrebuințeze pe lîngă sus expusele ajutorări, pentru orice alte scopuri religioase ale românilor de religiunea ortodoxă răsăriteană, după buna chibzuire a majorității reprezentanței, avînd în vedere prosperitatea și înflorirea patriei comune, a bisericii răsăritene ortodoxe, și a națiunei române.
o) La toate ajutorările ce se dau din această fundațiune, - pe lîngă egala cvalificațiune - să aibă întîietate Poynárii din Bihor, care se trag din neamul moșului meu după mamă, Dimitrie Poynár, dacă vor rămîne credincioși religiunei răsăritene ortodoxe.
p) Cunoscînd zelul dezinteresat al tuturor membrilor națiunei române, în privința promovării bunei stări a națiunei sale, sunt convins că toți membrii reprezentanței vor lua asupra lor osteneala împreunată cu afacerile și îngrijirile reprezentanței fără vreo remunerare materială, simțindu-se remunerați prin conștiința, că au ajutat și ei la prelucrarea materiei date de mine spre înflorirea iubitei națiuni.
q) Pînă cînd la națiunea română se va înființa pe cale constituțională, o adunare națională, un congres sau alt organizm autonom, reprezentanța fundațiunei dă seamă despre administrarea sa numai publicului mare, astfel că, nealterîndu-se suprainspecțiunea regimului de stat, socotelile se dau judecății publice prin foaia oficială ungurească, și prin trei foi române mai răspîndite; - iar dacă națiunea va cîștiga o corporațiune organică autonomă, socotelile se substern aceleia spre aprobare, apoi se prezentează regimului de stat unguresc, și în modul arătat mai sus, se dau publicității, - și dacă în administrare s-ar comite erori sau fapte în contra dispozițiunilor acestora sau poate defraudațiuni, rog și împuternicesc pe înaltul regim unguresc pentru emandare, în virtutea dreptului său de suprainspecțiune; de altmintrelea eu înțeleg o astfel de inspecțiune guvernială, care va fi normată și definită prin lege.
r) Reprezentanța are dreptul exclusiv de a împărți stipendiile și ajutoarele la aceia, cari în urma concursurilor publicate în trei foi române, în intervale cuviincioase, și în înțelesul punctelor f) h) k) n) și o) prin majoritate de voturi se vor recunoaște mai demni.
s) Dacă cu timpul biserica ortodoxă răsăriteană din patrie
s-ar constitui astfel, ca sîrbii cu românii răsăriteni să țină împreună sinoadele bisericești, sau dacă în privința națională românii de religiunea răsăriteană ar ținea împreună cu românii greco-catolici, numiți altfel uniți, congrese sau alte adunări naționale permise de lege, - în astfel de adunări mestecate, fundațiunea mea nicicînd sub nici un titlu să nu se poată face obiect de discusiune; - asupra soartei acestei fundațiuni nu numai votul, dar nici chiar opiniunea sîrbului și a românului unit să nu se asculte.

8. Pentru executarea testamentului meu rog pe iubiții și onorații mei amici: dd Michail Széher, Georgiu Ioanoviciu de Duló și Valea-mare, și pe George Grabovski de Apadia - de la acăror amiciție ce mi-au arătat în decursul vieții, sper și aștept că ei vor lua sarcina aceasta asupra lor și vor executa testamentul meu cu conștiinciozitate.

9. La caz cînd în testamentul acesta s-ar ivi astfel de îndoieli, după cari drepturile soției mele s-ar vedea a fi în colisiune cu interesele massei ce testez, sau cu drepturile erezilor mei, rog pe executorii testamentului meu și pe autoritatea competentă, a explica astfel de îndoieli în tot cazul în favorul soției mele, pentru că în lumea aceasta numai față cu soția mea iubită mă simt dator cu recunoștință, și de aceea în nici un caz nu ași vrea să o amărăsc.

10. Rog pe executorii testamentului meu, să binevoiască a transpune, respectiv a trimite pe cale oficioasă, copiile autentice ale testamentului acestuia: iubitei mele soții, nepotului Michail Mandrino, magistratului pestan, rudeniei mele Ioan Poynár sen. locuitor în Oradea mare, Mitropolitului românilor ortodocși răsăriteni din Ungaria și Transilvania, Episcopilor români răsăriteni din Arad și Caransebeș, și dacă în decursul timpului s-ar mai înființa și aiurea vreo episcopie, și aceleia, și în fine regimului unguresc din patrie.

Pentru ca dispozițiunile acestea tastamentare sub decursul timpului să nu se dea uitării, dispun ca testamentul acesta să se citească în toți anii în toate bisericile parohiale române răsăritene, la 9 februarie, căl.vechi, ca în ziua nașterii mele.

Cu aceasta închei ceea ce mai am încă la inimă.
Dumnezeu cu voi, iubită patrie și națiune, iubită soție și neamuri! Dumnezeu cu voi, iubiți amici!

S-a făcut în două exemplare asemenea dintre cari unul s-a trimis Păr.Arhiepiscop și Mitropolit gr.or. Andrei Baron de Șaguna, și celalalt magistratului liberii r.cetăți Pesta.
P e s t a, anul 1869 (aceste cuvinte sunt șterse.)

Suplimentar declar că, pînă cînd economia mea de afară va fi proprietatea massei, locuințele acelea și partea din grădină cari le-am folosit cu familia mea, să rămînă la dispozițiunea liberă a soției mele.
P e s t a, în 4 Novembre, 1869.
(L.S.) Emanuil Gozsdu m.p.

Subscrișii adeverim fidel, că fiind recercați prin Ilustratea Sa dl jude la suprema curie reg. ung. Emanul Gozsdu, ne-am înfățișat cu toții împreună la dnia sa, care, trupește ce e drept era bolnăvicios, sufletește însă în stare deplin sănătoasă, a declarat verbal înaintea noastră documentul acesta de descoperire a propriei sale voințe din urmă și l-a subscris în prezența noastră a tuturora. Însemnăm că ștergerea celor trei cuvinte de pe fața din urmă a documentului acestuia, șirul 27, s-a făcut la dorința testatorului.
Ioan Pușcariu,m.p. jude la supr.curie r.u.
Florian Varga,m.p. adv.comun și cambial
Atanasiu Cimponeriu,m.p. secretar ministerial
Simeon Popovici,m.p. septemvir pensionat
Ioan Aldulean,m.p. jude la suprema curie r.u.
Ca martori recercați.

Nr. 5814/870. Acest testament s-a publicat în mod legal în ședința judecătoriei a lib. reg. cetăți Pesta, ținută în ziua mai jos însemnată. Pesta în 3 Faur 1870. Ludovig Bogisich, m.p. jude primariu. Nicolau Györky,m.p. actuariu judecătoresc.

S i b i u, 9 februarie 1899.

Traducere de:
Mateiu Voileanu
asesor consistorial