Timișoara aniversează acum 33 de ani de la Ridicare. Au fost lupte violente cu forțele represive ale Sistemului Comunist. Au fost împotriva noastră, ne-au lovit fără milă și ne-au arestat: Activiștii de partid, Securitatea, Miliția, Pompierii, Armata. Au arestat 987 dintre noi. N-am cedat!

În 17 decembrie, ne plângem morții din tot orașul. Au tras în noi: armata, activiștii de partid, securiștii, miliția, gărzile patriotice, etc. ”Oameni” de pe toate palierele sociale care aveau acces la arme, au tras. Armata a fost masiv și violent prezentă pe străzi. Ne vânau cu blindatele. S-a tras din toate părțile orașului, până spre dimineața următoare, când o ploaie torențială, ca de vară, cu fulgere și trăsnete, a spălat sîngele fraților, părinților și copiilor noștri, ce șiroia pe străzi. Au tras până și pe scările blocurilor vânându-ne. N-am cedat!

În 18, i-am plâns pe cei ce au fost împușcați pe treptele Catedralei, strigând: ”LIBERTATE!” și cântând Colinde de Crăciun! S-a tras deci iar în noi. N-am cedat!

În 19 Decembrie i-am omagiat pe oamenii de la ELBA, cei ce au fost primii ce au declarat Greva Generală, sub amenințarea blindatelor. Au mai tras în noi, în diverse zone ale orașului. N-am cedat!

În 20 Decembrie aniversăm „Timișoara, primul oraș liber de comunism” sub credința de atunci - „COMUNISMUL S-A NĂSCUT PE NEVA ȘI-A MURIT PE BEGA!” - și „eliberarea a 987 de arestați, din zilele Revoluției”. Tot atunci s-a Ridicat și Lugojul. N-am cedat!

În 21, în genunchi, 100.000 de oameni, cu fața spre Catedrala Mitropolitană, am strigat din profunzimea ființei, cu încrederea dată de toți luptătorii Istoriei Neamului: „EXISTĂ DUMNEZEU!” și-am spus din tot sufletul, ca o regăsire a Rostului nostru ca oameni și ca români, Rugăciunea TATĂL NOSTRU. S-au ridicat atunci și: Buziașul, Aradul, Sibiul, Clujul, Cugirul, Caransebeșul, Alba, și, în sfârșit, Bucureștiul. N-am cedat!

Vă mulțumim frați întru Năzuințe și Tăria Voinței!

Apoi, în 22 Decembrie 1989, A CĂZUT DICTATURA! Mulți din țară, au aflat că: A fost Revoluție! Noi, până la capăt: N-am cedat!

Să nu-i uităm totuși pe cei de la Iași, care așa cum la noi, la Timișoara, în 15 Noiembrie când 2.000 de oameni în Piața Operei au scandat „Deșteaptă-te, Române” și în 23 noiembrie 1989, când la UMT 4.000 de oameni au fost blocați în secții de forțele de represiune și anchetați opunându-se realegerii lui Ceaușescu, și ei, la Iași, o mână de oameni cu tărie de Caracter și Suflet Mare, au împrăștiat manifeste mobilizatoare, au încercat să antreneze oamenii la Redicare, în 14 Decembrie. Au suferit anchete dure la Securitate, ei și cei apropiați lor.

Domnul să vă răsplătească tuturor pentru Curăția Sufletului și Dârzenia avută!

Visele unui Neam, ne obligă să fim consecvenți cu propriile Năzuințe, dar și cu Speranțele celor ce-au căzut, în a propovădui și edifica: CINSTEA, ADEVĂRUL, ONOAREA, PACEA, FRUMOSUL, BINELE ȘI FOLOSITORUL!

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

Cu Credință și Încredere,

Ioan Savu, Timișoara