Pentru că toată viața am urât: regulile impuse abuziv, restricțiile și pentru că sunt persoana care niciodată nu crede nimic până nu cercetează personal ceea ce aude, m-am decis ca la sfârșitul lunii ianuarie (mai exact în 30) să plec la Moscova (ziua mea de naștere fiind în 2 Februarie).

Am început prin a căuta informații pe internet despre călătoriile la Moscova, nu am găsit absolut nici o informație. Am sunat la câteva firme din București, care se ocupă cu obținerea vizelor turistice, mi s-a spus că nu mai fac vize pentru Rusia de doi ani de zile.

Singura variantă era site-ul Ambasadei Rusiei din România. Am sunat și mi s-a spus că fie merg cu dosarul la ambasadă, fie obțin viza online. Pentru viza de Rusia ai nevoie de: chemare și asigurare medicală valabilă în Rusia (pentru minim 30.000 de euro). Online, completezi un formular (de vreo 5-6 pagini, în limba engleză), scanezi pașaportul, și răspunzi în formular la câteva zeci de întrebări: inclusiv unde vei sta, în ce localitate, pentru ce perioadă de timp, traseul prin Rusia, dacă ai mai fost…etc etc. În patru zile lucrătoare primești răspuns: fie te resping și trebuie să mai reiei completarea formularului cu informațiile despre tine și scopul călătoriei, fie îți trimit viza (online). Am auzit de situații în care le-au respins de patru ori formularul dar în cazul nostru am primit viza după prima cerere și nu ne-au mai cerut nimic suplimentar.

Zboruri spre Rusia.

Doar din Belgrad (zbor direct de trei ore, cel pe care noi l-am ales), sau din Istanbul (mai ieftin, dar zbor mai lung pentru noi, din Timișoara). Zborul din Belgrad spre Moscova a fost ocupat la capacitate maximă (dus-întors), exclusiv cetățeni ruși.

Cazare în Rusia.

Booking-ul are blocate toate hotelurile din Rusia. Am căutat cazare pe "ZenHotels”. Am ales "Marriott Imperial Plaza”, din Moscova. Pe acest site l-am găsit, după care pe e-mail am luat legătura direct cu cei de la hotel. Le-am spus că nu pot să achit în avans (deoarece nu putem să facem plăți spre Rusia); nu a fost nici o problemă pentru ei. I-am rugat să îmi facă și chemare, m-au ajutat și în următoarea zi după rezervare mi-au trimis și chemările în Rusia, de care aveam nevoie pentru viză.

Cardurile europene în Rusia.

Toate cardurile europene în Rusia sunt blocate. Deși Raiffeisen Bank (bancă europeană, austriacă) nu a plecat din Rusia, cardurile Raiffeisen emise în Europa sunt blocate în Rusia. Poți să mergi la Raiffeisen în Rusia și ți se dă un card Raiffeisen, rusesc, pe loc. Mergi la bancomat și îl alimentezi. Deci: plătești doar cu cash în Rusia, dacă vii din Europa (ruble, pe care le cumperi de la bănci, e cel mai bun curs), sau cu card rusesc. Plătesc mai bine dolarul, decât euro.

Telefonul, în Rusia.

Cu cartelă din Romănia, ai rețea de telefonie (tarif mare), poți să folosești WIFI din Rusia (fără acces la Facebook și Instagram, doar whatsapp). Dacă vrei și alte aplicații ai nevoie de VPN (dar merg foarte prost). Datele mobile de pe telefonul personal, în Rusia, te cam rup la preț (10 minute internet mobil - 20 euro). Eu am folosit un sim virtual, valabil oriunde în lume, pe care am plătit 20 de euro, valabil cinci zile, cu internet nelimitat. Nu am simțit nici o diferență între viteza internetului din România (care este una dintre cele mai bune) și cea din Rusia, prin sim virtual. Am avut un sim virtual cu număr de Austria. Recomand, este cea mai bună și ieftină variantă, dacă vrei internet nelimitat și la viteză mare, când călătorești în țări non U.E.

Taxi în Rusia.

Am călătorit doar cu taxiul, o săptămănă. Nici un taximetrist nu știa engleză, deloc. Ca să comanzi taxi, trebuie să îți cumperi cartelă cu număr de Rusia și să îți descarci aplicația "Yandex”. Selectezi plata cash. Atenție unde te localizează aplicația. Ei merg exact în punctul în care le apare pe aplicație, nici un metru mai sus, mai jos, mai la stânga, mai la dreapta. Dacă te sună, e degeaba: nu știu engleză deloc; am încercat să dau telefonul altui taximetrist care era în jurul meu în acel moment (să vorbească rusește, să îi spună unde sunt); niciodată nu a venit, niciunul, dacă eram localizată prost de aplicație. Nu înțeleg, par că nu știu, nu cunosc Moscova, sunt legați ombilical de aplicație și atât. Dacă aplicația nu te localizează exact unde ești, renunți la cursă și trebuie să reiei comanda, cu altă mașină. Fără această aplicație nu am putut să iau nici un taxi de pe stradă, decât privați (10 euro/minut). Dacă închiriezi mașină în Moscova, atenție: toate parcările sunt cu plată și se plătesc doar cu cardul, deci îți trebuie un card bancar rusesc. Cel mai greu lucru în Rusia mi s-a părut comunicarea cu taximetriștii.

Restaurante și ospătari.

90% dintre restaurante au doar meniu în rusește. Nici 10% dintre ospătari nu vorbesc engleză. Ospătarul îți aduce meniul (doar în rusește), îți spune că nu vorbește decât rusa și …te descurci. Ca mâncare: recomand restaurantele georgiene, au mâncare foarte bună. Și cele italienești. Și în aceste restaurante meniurile sunt și în engleză și chelnerii știu engleză. Măncarea în Rusia, în restaurante, este ieftină. Mai scumpe sunt cele mai "pe lux și opulență”, ca peste tot în lume.

Turiști.

Nu sunt turiști, azi, în Rusia. În cinci zile nu am auzit pe nimeni vorbind altă limbă, decât rusește, în jurul meu (și am umblat foarte mult). Nu își dădeau seama că suntem turiști, erau convinși că suntem cetățeni ruși. Singura variantă prin care am putut comunica cu ei a fost prin "translate/dialog” din română în rusă.

Oamenii de rând, din Rusia, nu știu de existența restricțiilor față de Rusia. După ce le spuneam că sunt din România și nu pot să plătesc decât cash, deoarece am cardurile blocate (din cauza restricțiilor impuse Rusiei) făceau ochii mari, nu aveau habar de acest aspect.

Marile branduri internaționale, de lux, au plecat din Rusia, dar le găsești pe toate într-un mall din centrul Moscovei, gen "Galariile Lafayette”, din Paris, se numește "Țum” (așa se citește), deci nu au rămas rușii fără "țoale” scumpe, fiți calmi.

Supravegherea.

Mulți dintre voi m-ați întrebat, după ce ați văzut că sunt în Rusia, dacă nu mă simt urmărită (de agenții lor de securitate, fiind cetătean străin și Rusia fiind astăzi în război cu tot Occidentul). Ba da. Primele două zile, nu am ieșit din camera de hotel "neînsoțiți”, practic am fost "preluați” din aeroport.

Au avut nevoie de două zile să vadă: ce facem, unde mergem și cu cine ne întâlnim.

Nu se apropie mult de tine (dar se așează la masa lipită de tine din cafenea și intră după tine în toate magazinele). Doar în primele douâ zile i-am văzut, efectiv, i-am simțit. Ori de două zile au avut nevoie să vadă ce e cu noi, ori au fost înlocuiți de alții mult mai profesioniști și discreți. Nu m-a deranjat, mă așteptam la asta.

Astăzi, Rusia are niște măsuri de securitate extrem de clare, de vizibile, Moscova este împânzită de: poliție, agenți civili, militari etc. Am fost pe stradă: dimineața, ziua, seara tărziu. E plin de poliție peste tot și nonstop.

În fața noastră, la ieșirea din aeroport spre oraș, un automobil normal a fost oprit în trafic de o mașină de poliție, au scos șoferul din mașina și în următoarele trei secunde l-au încătușat și era pus cu burta pe capota mașinii.

Cum mi se par, ei, ca oameni? Un pic reci, dar astăzi, fie vorba între noi, nu știu cine mai are putere psihică să fie altfel.

Am primit și întrebarea: "Cine te-a trimis în Rusia”?

Când ești trimis undeva (cu atât mai mult în Rusia, astăzi), nu folosești deloc rețelele de socializare, nu spui nimănui unde ești. Doar din faptul că din prima mea zi în Moscova am postat pe Facebook și pe Instagram, v-ați fi putut da seama de acest aspect.

Ce nu mi-a plăcut în Rusia?

Faptul că nu se vorbește aproape deloc engleză și nu mi-au plăcut deloc taximetriștii (nu au nici un minim instinct să încerce să te ajute, să comunice cu tine).

Ce mi-a plăcut?

Curățenia, ordinea din toate magazinele, respectarea strictă a regulilor de circulație și faptul că nu am simțit nici o respingere din partea lor când le spuneam că sunt din România. Ei au stilul lor de viață la care ești obligat să te adaptezi. Nu sunt latini și se simte. Se simte și se vede.

De ce am ales Rusia?

Pentru că întotdeauna am ales în viață tot ce a fost complicat și greu de "dus”, pentru că urăsc noțiunea de "nu se poate, e greu”. În viață orice se poate, limitele ți le stabilești singur.

Am scris acest articol cu maximă sinceritate și fără nici o simpatie deosebită pentru altă țară (nație). Nu sunt "sclava” nici unei alte nații, nu fac idoli din alte popoare, nu accept ideea de colonie pentru țara mea. Singura țară care prezintă interes pentru mine este România.

Vă mulțumesc frumos pentru toate mesajele.

Citiți și Tucker Carlson la Moscova – Interviu cu Putin?