Nu știm dacă „îndrumările” transpuse în legi includ și un barem care să definească ce este „ofensator” și ce nu, precum și ce este „fals” sau „adevărat” în știri, poliția gândirii putând fi pusă astfel în fața dilemei lui Pillat care, stând cu Adevărul în față, se întreba „Ce este adevărul?”.

Poliția britanică se laudă că deja arestează 9 cetățeni pe zi în lupta împotriva „trolilor” de pe Internet. Câți dintre ei sunt cu adevărat agresivi și la câți doar li se lipește o asemenea etichetă din cauză că exprimă realități inconvenabile „corectitudinii politice”? Riscă polițiștii să se transforme în „troli” ai libertății de exprimare, sesizați de cohorte de turnători anonimi, ei înșiși de o onestitate îndoielnică? E o întrebare la care „autoritățile” care legalizează un asemenea „set de îndrumări” ar trebui să răspundă public. 

Dar cum „noi muncim, nu gândim”, poliția revoluționară britanică a trecut deja la fapte, intensificându-și campania de combatere a „discursului instigator la ură” pe rețelele de socializare prin arestarea a 9 internauți pe zi. 

 

Dacă asta e recolta din prezent, să vedem cu ce s-au ocupat milițienii în 2020, anul carantinei: peste 3.300 de persoane au fost reținute și interogate anul trecut din cauza așa-numitului „trolling” pe rețelele de socializare și pe alte forumuri online, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50% în doi ani, potrivit datelor obținute de The Times.

 

Ne întrebăm dacă celor arestați, adică scoși din carantina la domiciliu și închiși în beciurile poliției, li s-au respectat măsurile de prevenție pandemice: spațiu de 2 metri, evitarea prezenței fizice, interogatoriu online șamd. Și câți dintre ei au fost „săltați” pe motiv că se exprimau împotriva politicii pandemice, faptă care în România este deja încadrată la „terorism” de un neica-nimeni precum Cîțu, instalat la conducerea Guvernului.

Semnalele sunt că acțiunile pompieristice de această factură s-au fâsâit repede, probabil singurul lor scop fiind de a-i înspăimânta pe nonconformiști și pe cei care se abat de la linia oficială.  Aproximativ jumătate dintre investigații au fost abandonate înainte de începerea urmăririi penale, pe fondul criticilor din partea militanților pentru libertăți civile, care atrag atenția că autoritățile supraveghează excesiv Internetul, ceea ce poate constitui o amenințare pentru libertatea de exprimare. 

 

Incitarea la ură, noua botniță pe gură 

Se așteaptă, însă, ca numărul arestărilor să crească, după ce Amber Rudd, ministrul britanic de interne, a anunțat săptămâna trecută crearea unui centru național de poliție care să combată materialele online considerate „incitatoare la ură”.

 

Cu 20 de ani în urmă, Internetul se profila ca un spațiu al liberului schimb de idei fără frontiere. Și în acea epocă exista terorism și existau amenințări (ne amintim de 11 septembrie 2001). Dar nimeni nu și-ar fi putut închipui că, odată cu dezvoltarea algoritmilor „inteligenței artificiale”, fiecare internaut va fi supravegheat ca un potențial răufăcător pentru... cuvinte! Ba chiar acum jumătate de deceniu, mișcarea „Je suis Charlie” ne învăța că libertatea cuvântului e mai puternică decât libertatea și demnitatea religioasă a unei minorități. Să înțelegem că o nouă caricatură postată online poate genera, în 2021, localizarea și arestarea autorului pentru „incitare la ură”?

 

PS: Știm că avem câțiva britanici care s-au abonat la ActiveNews. Îi sfătuim și pe polițiștii lor să o facă, deoarece avem și o secțiune în limba engleză care le poate fi de folos!