ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În epoca furtului și trădării, a dezbinării și distrugerii statalității noastre și a ultimului atac la sufletul românesc, dușmănosul chiriaș din dealul Cotrocenilor a mai adăugat o „mare realizare” a epocii sale: și-a umflat pieptul de oraș și a slobozit cearceaful de pe bronzul statuii baronului Brukenthal, înfiptă în fața primăriei unde și-a dat șase case, la Sibiu.

O mare realizare care evident a tocat o căciulă de bani, în cei șapte ani de când ne stă pe cap.

Un monument de for public, o statuie, trebuie făcută după anumite reguli, estetice, trebuie să educe, să spună ceva și să amintească de o personalitate istorică. Simbolic, cel reprezentat în statuie este adus în mijlocul poporului, trăiește printre oameni, este nemurit.

Ce să ne zică nouă, românilor, ăsta căruia Raluca Turcan îi ura La mulți ani!?

Statuia ucigașului, asupritorului și siluitorului guvernator, din același aluat cu cel ce stă degeaba de șapte ani, e făcută de Deak Arpad, ceea ce spune multe, că la noi stăpânii sunt minoritarii de orice fel.

Pricopsitul a îndrugat trei vorbe în limbajul de lemn neomarxist în care i-a scris Sandra Pralong, a aplaudat cu degetele sale ca niște cremwurști nemțești, a belit fasolea la gură-cască (jumătate sepepiști) și s-a dus să continue „Ro-mâ-ni-a (re) e-du-ca-tă”. Dacă era iarnă, musai pleca la schi la Păltiniș, că tot îl doare la moțul de la bască de români.

În Sibiul unde Mihai Vodă Viteazul nu are o biată statuie, președintele inaugurează statuia unui nelegiuit. Mai mult: aflăm că de de trei ani este împiedicată ridicarea statuii lui Avram Iancu!

E același Sibiu unde abia după proteste s-a făcut un biet bust al Iancului acum vreo doi ani și asta într-un loc lăturalnic.

E același Sibiu unde loaze de români (trăim în epoca trădării!) sunt înscriși în partidul nemțesc, din oportunism, să prindă și ei un oscior. E țara unde partidul (nu PNL, că aici chiriașul s-a strecurat prin manevre, mafie și comandă externă), ci Forumul German a luat proprietăți de parcă ar fi succesor al naziștilor (Grupul etnic german), iar Coana UE cu justiția ei cu tot n-a suflat o vorbă.

„Și începură turcii a cuprinde țara”, a scris cronicarul Grigore Ureche. Și începură străinii a stăpâni țara, zic eu acum.

Avem continuitate. E țara în care flăcăi îndopați cu shaorma și analfabeți funcțional, lustruiesc foarte extaziați nimicurile pe post de statui din Alba Iulia, puse de băsistul Hava, în vreme ce mai la vale se schimbă o gardă imperială, pe care alții ar pofti să se schimbe de-adevăratelea...

Luni începe școala. Înțepați, scăpați, amenințați, băgați la țarc. Distrușii care s-au instalat la cârma țării necârmuite deja pregătesc împilarea, dar numai după congresul nedemnilor urmași de Brătieni.

Adevărata manifestare a noastră din aceste zile ar fi trebui să fie Serbările de la Țebea.

În vreme ce piticul Boc se agită ca un coi într-o căldare și dă toate avizele babilonului de la Untold, la Serbările de la Țebea trebuie să fim controlați la doi pași de Gorunul lui Horea, să fim în număr restrâns și fără spectacol folcloric, că se transmite carcalacul mă-sii.

Românii noștri sunt iertători și nu mai spun că unde ne plimbăm azi galoșii de firmă, în centrul Sibiului, în vremea violatorului Brukenthal nu călca opincă românească decât doar să adune mizeria națiunilor recepte.

Crăișorul munților, Avram Iancu din Vidra de Sus s-a stins în mizerie în ziua de 10 septembrie 1872. Baronul din Piața Mare a murit putred de bogat.

„Nu cu argumente filozofice și umanitare vei putea convinge pe acei tirani, ci cu lancea, ca Horea!”, așa spunea Crăișorul în apelul său.

Iohannis n-a făcut și nu va face vreun gest față de feciorul de iobag moț. Pentru că el a fost și rămâne paralel cu țara aceasta.

„Prin mine te sărută un neam întreg!’’, a zis preotul Nicolae Rațiu, la 5 februarie 1785, la urechea lui Horea, în timp ce-i da ultima împărtășanie și-l îmbrățișa, înainte de a fi zdrobit pe roată.

Sasule cu șase case, prin mine te blesteamă un neam întreg!

Nu mai e mult și un procuror isteț și cu sânge în instalație va face dreptate.

Tic-tac, tic-tac, vremea scadenței (citește judecării și suspendării!) vine!