Teroriști. Este ultima etichetă pe care premierul ne-a lipit-o pe frunte. Nu aruncăm avioane în aer, nu luăm ostatici, nu punem bombe artizanale în autobuze sau în metrou, nu împușcăm pe nimeni și, cu toate astea, tot teroriști suntem. Pentru Florin Cîțu nu putem fi altfel. Atât gândește el. Atât poate gândi. Suntem teroriști pentru că nu avem opinii identice cu ale lui. Suntem teroriști pentru că ne exprimăm altfel decât el. Suntem teroriști pentru că nu ținem cont de ideile lui privind vaccinarea, masca și alte alea. Suntem teroriști pentru că nu vrem să facem așa cum ne spune el.

De unde atâta putere pe cetățeanul Cîțu de a jigni? Cu ce drept? Acum suntem teroriști. Dacă vom continua în această vecinătate nesancționată, mâine ne va gratula cu „fraierilor”. Poimâine, cu „proștilor”. Și mai departe?

Nu mai vrem vaccinuri

Chiar dacă pentru motivele invocate de premier am fi teroriști, ei bine, este dreptul nostru. De ce trebuie să înghițim pe nerăsuflate orice prostie venită din sferele puterii? De ce trebuie să acceptăm că doar cei de sus au dreptate? Le-am ascultat sfaturile cu spălatul pe mâini, cu distanțarea pe care Iohannis și cohorta de slugi au confundat-o în termeni. Le-am ascultat și povețele cu masca. Chiar și când s-a dovedit că măștile erau niște cârpe banale, fără a putea asigura vreo protecție, până și atunci i-am ascultat. Rezultatul a fost zero. Nu ei, ci noi am fost de vină.

Am ajuns teroriști pentru că nu avem încredere în vaccinurile oferite, insuficient testate. Chiar dacă s-a stabilit de la bun început că vaccinarea nu este obligatorie, noi tot teroriști am rămas dacă nu le facem. Răbufnirea asta verbală ne face să ne gândim dacă în spate nu se ascunde și altceva, dincolo de mitocănie. Inclusiv un contract plătit în avans, iar noi, tocmai după ce s-au dat banii, nu mai vrem să facem niciun vaccin.

Cu voie de la stăpânire

Harababura campaniei de vaccinare scapă privirii pretins agere a premierului. Platforme de programare blocate, amânări peste amânări, cozi impardonabile, o vaccinare cu un produs și rapelul cu un altul. Apoi, reacții adverse despre care nimeni nu vrea să vorbească cinstit. Nu se moare de la vaccin, au spus autoritățile. Ba se moare și este demonstrat, țipă tot mai mulți. Nu știu care lot nu este chiar în regulă, a fost retras în alte țări. Ba e bun și mergem cu el mai departe, spun medicii români. Nu s-au făcut vaccinuri din lotul pus sub semnul întrebării, spune câte un erou în halat alb. O sintagmă de care ajungi mai degrabă să te cutremuri. Nici când li se arată documentele probatorii nu sunt în stare să recunoască. O țin ca gaia-mațul pe-a lor. În toată lumea se înregistrează decese în urma vaccinării, numai în România nu, decât rar, foarte rar și atunci cu voie de la stăpânire.

Unde e teroarea?

Este absolut normal ca lumea să fie tot mai reticentă. Într-o singură zi, 10.000 de români au refuzat să facă vaccinul AstraZeneca, cel pe umerii căruia s-au pus nemulțumirile. Imediat a pornit motorul propagandei, cu scopul de a ni se arăta că nimic din ceea ce spune nu este adevărat. Teroriști au ajuns cei care nu vor AstraZeneca sau niciun vaccin, nicidecum cei care insistă orbește în campania lor. Nu există obligativitate, dar deja se născocesc pretexte absurde pentru vaccinare.

Nu ai voie în avion dacă nu ai pașaport de vaccinare, nici sejurul în altă țară nu-ți mai este permis, cârciumile vor cere și ele dovada cu pașaportul, angajatorii de la multinaționale la fel, dar asta nu se numește teroare. Teroare este numai când românii refuză vaccinarea, când se opun purtării măștii și, în esență, când se opun ideilor strâmbe ale unui premier care nici măcar nu și-a cerut scuze. Este dreptul nostru de a deschide gura și a spune ce gândim, ce vrem și ce nu vrem. Până și cei mai aprigi medici au recunoscut că vaccinul nu ne vindecă, nu ne ferește de îmbolnăviri și că oricum, după ce l-am făcut, trebuie să mergem în continuare cu aceleași măsuri profilactice. Mască, distanțare și restul. Sigur nu se mai moare de Covid, dacă s-a murit vreodată, dar la fel de sigur este că de vaccin se moare. Și atunci, nu cumva aici e teroarea?

NAȚIONAL