Citind reportajul, foarte bun, al doamnei Cora Muntean, m-am simțit deodată în pielea sasului ceaușist, în timpul vizitei neamurilor „de sus”! Da, așa se vorbește între sași despre Germania, ca „sus” , în timp ce România este, a fost și probabil o să rămână, tot timpul, „jos”! Și sigur se vorbește așa, nu numai din cauza latitudinii!

Ce-o fi fost în sufletul sasului „nostru”, numai el știe! Sigur s-a simțit ca în copilăria/ tinerețea sa, când veneau neamurile de „sus” în vizită! Atunci era un al doilea Paști indiferent de anotimp; se zugrăvea casa, se strângeau toate ouăle, se aduna toată smântâna, se intra într-o austeritate impusă, peste cea a lui Ceaușescu, ca să nu le lipsească celor „de sus” nimic, când vor descăleca în Siebenbürgen!

Speranțele erau mari că vor aduce lucruri nemaivăzute, „de sus”!

Nu aduceau! Aduceau promisiuni, lucruri care lor nu le mai trebuiau, ceva dulciuri ieftine și un pachet, două de cafea adevărată, de la Aldi! De obicei, o beau tot ei! Și mai aduceau mult dispreț față de ce nu avem noi și au ei acolo „sus”, în raiul pe pământ! Nu scăpau o ocazie să îl arate!

Și al doilea an veneau iară, că te întrebai dacă sunt masochiști, sau ce altceva îi face să nu meargă în vizita undeva …„mai sus”?

La fel a trăit Klaus vizita d-nei von der Leyen, așteptând „daruri” în zadar, înghițind critici după critici, cu toate că a condus-o doar prin locurile proaspăt „zugrăvite”!

Sincer, mi-e milă de el! Ce „bunătăți” să-i mai ofere, când nu prea a mai rămas nimic în țară ne-vândut?

Cât trebuie să-i fi fost de rușine cu înapoiații lui „supuși” care țin cu dinții de singurele lucruri care le-au mai rămas: credința și viața!?

Nu vor nici cum să se „vaccineze” și să facă loc la neamuri mai de valoare! Mare rușine!

Ce știe doamna von der Leyen că cei „vaccinați” sunt foarte mulți, deși par atât de puțini!? Să-i convingă ea ca sa vadă cum merge treaba!

Și cum să o prezinte pe „răvășitoare” doamnei von der Leyen? După ce că nu are sânge albastru, nici măcar german nu are! Mare rușine! Și despre ce să vorbească; despre copii? Iar case are el multe, dar sincer nici una nu-i totuși un palat! Mare rușine, din nou!

Numai în pielea lui să nu fi fost!

Noroc cu masca, ce ascunde lipsa rânjetului de auto-suficiență! Să mai zică cineva că nu-i bună la nimic!

Autor: Ioan Sperling

Sursa: Vrăbiuțe Blog