A trecut nebăgat de seamă un eveniment-cheie pentru cursul Războiului din Ucraina.

Este vorba de un interviu acordat în urmă cu o săptămână de ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Vadim Pristaiko, săptămânalului american Newsweek.

Pristaiko este un nume greu al diplomației ucrainene: înainte de a fi ambasador la Londra, a fost ministru de Externe, reprezentant al Kievului la NATO și a participat activ la negocierile acordurilor de la Minsk.

Deci, ar fi absurd de crezut că bate câmpii sau vorbește de capul lui.

Această observație este cu atât mai importantă cu cât Pristaiko face câteva afirmații șocante, care răstoarnă toată narațiunea oficială desre Războiul din Ucraina.

Alteori, el pare să transmită niște mesaje, atât spre aliații săi occidentali, cât și către Moscova și Beijing.

Titlul însuși al interviului este uimitor:

„Rusia și-a îndeplinit obiective cheie în Ucraina, afirmă un diplomat.”

Foarte bizar! Până acum ni se spunea nu doar că victoria Ucrainei este iminentă, ci și că întreaga campanie de un an și mai bine a Rusiei a fost o catastrofă.

Iar articolul din Newsweek începe astfel:

„Ucraina va trebui să anuleze o serie de importante realizări ale Rusiei prin contraofensiva de primăvară, care s-ar putea dovedi crucială atât din punct de vedere militar cât și politic, declară reprezentantul Kievului la Londra.”

Pristaiko se teme că un eșec al mult-trâmbițatei contraofensive de primăvară ar face ca Occidentul să își reducă sau chiar retragă sprijinul militar și să oblige Kievul să stea la masa tratativelor cu Moscova.

Ambasadorul afirmă:

„Toată importanța acestei contraofensive, toate speranțele pe care le legăm de ea, sunt ceva nesănătos. Dacă ceva nu va merge bine sau nu reușește într-o măsură suficientă – și ce este suficient? – oamenii (Occidentul) vor avea toate aceste scuze. Vor spune că știau că asta se va întâmpla și că acum trebuie să ne așezăm la masă și să negociem.”

Acest lucru este considerat o catastrofă, din cauza realizărilor armatei ruse – pe care până acum nimeni din Ucraina și din Occident nu le recunoștea:

„Poți să spui că (rușii) au realizat numeroase lucruri. De aceea, pot negocia acum.”

Ce ar însemna negocierile cu rușii, mai ales după ce Kievul le-a refizat sistematic de un an și două luni?

Ne spune Pristaiko:

„Negocierile înseamnă că Ucraina va fi nevoită să se orienteze (să ceară) fructele de pe ramurile de jos. Nu trebuie să fii un geniu ca să pricepi ce ni se va cere: cel puțin Crimeea.”

Cel puțin...

Rusia a declarat că nu este dispusă să renunțe la nici unul dintre teritoriile cucerite în această campanie: adică nu doar la Crimeea (anexată încă din 2014) ci și la cele patru provincii Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.

Dar recucerirea Crimeei a fost de la începutul războiului un obiectiv-stindard pentru regimul de la Kiev și repetat cu fiecare ocazie.

Cu doar o săptămână înainte de interviul lui Pristaiko, pe 7 aprilie, Zelenski declara cu prilejul sfârșitului Ramadamului, într-un mesaj adresat tătarilor din Crimeea:

„Pentru Ucraina și pentru lumea întreagă nu există alternativă decât eliberarea Crimeei. Ne vom întoarce în Crimeea.”

Straniu este că, aproximativ în același timp cu Zelenski, consilierul său, Andrei Sibiha, transmitea un mesaj contrar.

Într-un interviu pentru Financial Times, el afirma că Ucraina ar fi dispusă să negocieze cu Rusia, dacă trupele Kievului ar ajunge (cu ocazia contraofensivei) la marginea peninsulei.

Același lucru îl spune acum și Pristaiko, în ceea ce seamănă foarte bine cu o ofertă de negociere transmisă Moscovei:

„Toată această campanie din Est (a rușilor) ar putea fi doar o mare diversiune pentru Crimeea, o mare înșelăciune. S-ar putea foarte bine ca rușii să se mulțumească doar cu peninsula Crimeea.”

Repet: ar fi absurd să credem că un om cu experiența diplomatică a lui Pristaiko își imaginează că rușii ar putea abandona de bună voie teritoriile cucerite în ultimele 14 luni (o cincime din suprafața Ucrainei) pentru a se mulțumi cu ce aveau încă dinaintea invaziei – Crimeea.

Crimeea pare să joace rolul de deschidere la Pokerul Negocierilor - doar o invitație la masă.

De altiminteri întregul interviu din Newsweek, foarte alambicat și în care adesea PARE că se contrazice, reprezintă un set de mesaje către Occident, Moscova și China.

Însă scopul principal al interviului oferit de Pristaiko publicației americane pare să se dezvăluie abia la sfârșit:

„Am realizat (și noi, Ucraina) deja foarte multe... Am supraviețuit ca țară cu propria noastră agendă externă. Vorbim acum despre aderarea la UE și la NATO mult mai ușor decât în perioada de pace...”

Pentru ca finalul să cadă ca un ciocan:

„Într-un fel, și dacă pierdem aceste teritorii pentru moment, am reușit lucrul cel mai important, ca Ucraina să rămână așa cum o vedem acum: orientată spre Occident, democratică... Chiar dacă nu reușim în această contraofensivă, oamenii trebuie să priceapă nu doar că am supraviețuit, ci că – de fapt – noi suntem cei care dictăm condițiile rușilor. Nu înțeleg de ce oamenii nu realizează frumusețea acestei situații, mai ales cei de aici, din Occident.”

Așadar, o Ucraină din care rușii au luat 20%, dar care continuă să aibă la Kiev un regim devotat și pro-occidental, este de preferat pentru Occident unei răsturnări de la putere a lui Zelenski.

Iar Occidentul ar trebui „să priceapă frumusețea acestei situații”...

Cu alte cuvinte, cele 150 de miliarde de dolari ajutoare la care se adaugă distrugerea economică și socială a Occidentului, NU AU FOST INUTILE.

Prin interviul din Newsweek,Vadim Pristaiko, ambasador în Marea Britanie (aliat cheie al Ucrainei), fost ministru de Externe și reprezentant al țării sale la NATO transmite trei mesaje cheie:

1. Mult-trâmbițata contraofensivă de primăvară ar putea fi un eșec.

2. Kievul este dispus să negocieze cu Moscova – inclusiv teritorii.

Și, cel mai important:

3. Imploră Occidentul să nu lase din brațe regimul Zelenski după încheierea războiului, atunci când va veni nota de plată.