ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Decizia Danei și a lui Dragoș Bucur de a adopta pentru fetița lor sistemul educației acasă a făcut valuri în presă iar subiectul a inundat și locurile de joacă din cartierul Titan, mai ceva decât ploaia ce bate acum în geam. Ofurile părinților supărați fie de ghiozdanul ce nu mai poate fi mișcat decât pe role, fie de ce face învățătoarea la after-school sau de „cotizațiile de toamnă” pentru utilarea clasei, au deschis cu bunăvoință Cutia Pandorei și unii dintre părinți au devenit părinți de homeschool-eri, cel puțin pentru câteva minute. Observând reacțiile acestora, am adunat în șapte capete blocajele în reflecție auzite pe tema educației acasă ...

1. Copilul va fi lipsit de socializare

Este prima replică, de fiecare dată când vine vorba despre homeschooling. Imaginea unui copil rămas acasă în colivie în timp ce colegii săi de generație zburdă în libertate cred că ar fi cea mai bună pentru a portretiza această frică.

Evident este o falsă temere. În primul rând copiii se împrietenesc, în general, cu alți copii din vecini, cu cei proveniți din familiile prietene, cu amicii din echipa de baschet sau de la atelierul de aikido. Nu trebuie neapărat să te socializezi cu cei 30 de copii dintr-o clasă în cele 10 minute de recreație.

Poți să îți faci prieteni extraordinari la școală dar cunosc și cazuri în care un prieten a schimbat pentru copilul său trei școli în patru ani pentru a găsi un echilibru acceptabil anturaj-învățătoare. Iar adevărul este că socializarea la școală se face printre picături, întâlnirile de după program fiind cele ce conferă tihnă și consistență relațiilor.

În al doilea rând, pentru a exista educație acasă, unul dintre părinți devine directorul școlii de acasă. Homeschooling-ul presupune să există posibilitatea ca unul dintre părinți să fie în preajma copilului și să îi împărtășească în relație directă experiența sa de adult. Psihologii au punctat că dezvoltare psihologică și emoțională sănătoasă, vizibilă mult mai bine la 30-40 de ani, depinde capital de evoluția relației cu părinții în copilărie.

În al treilea rând fiind vorba despre educație acasă, nu mai există teme pentru acasă. Totul se face într-un timp optimizat, flexibil și apar astfel economii de timp și energie. Acestea se traduc în alte activități sau pur și simplu joacă de o calitate superioară.

2. Homeschooling-ul este ceva nou, excentric

Homeschooling-ul a fost până în 1944 o alternativă ce a completat sistemul educațional românesc, deci nu este o noutate pe meleagurile noastre. Sub ocupație sovietică școlile private și învățământul acasă au fost scoase în afara legii deoarece toți copiii trebuiau prelucrați conform calapodului comunist.

Alternativa educației acasă este valabilă în state precum Marea Britanie, Franța sau Finlanda iar în Statele Unite nu mai puțin de 3 milioane de copiii fac în acest moment homeschooling (4% dintre copiii americani).

3. Educația acasă este prea scumpă pentru românul de rând

Conform unor studii educația unui copil în familie costă în Statele Unite de aproximativ 20 ori mai puțin decât suma cheltuită de statul american pentru un elev în școlile publice. Media cheltuită per copil de un părinte american este de 600 de dolari în condițiile în care există școli la distanță unde taxa poate să coboare până la 100 de dolari/an.

Dacă adaugi economia de timp, benzină și posibilitatea de a folosi banii pentru meditații în direcții vocaționale, câștigul este net.

4. Copilul va avea lipsuri în educație

Depinde ce înțelegem prin educație. În general școala românească funcționează în momentul de față în paradigma memorării și prezentării cunoștințelor fără o viziunea holistică practică. Nu este timp în general pentru abordarea opiniilor divergente sau pentru atenție asupra originalității.

Din păcate programa din școlile de stat românești abundă astăzi de informație inutilă, contorsionată, ducând la blocarea unor energii ce s-ar fi canalizat poate altfel într-un alt climat. Este mult timp pierdut într-un sistem de calificări ce parazitează și diminuează practic chiar calitatea vieții.

Educația acasă conferă șansa unui învățământ personalizat iar părintele poate să contribuie decisiv la aprofundarea de către copil a unor domenii vocaționale.

5. Copilul nu se va adapta la situația reală

„Dacă vei ține copilul ca într-un glob de cristal, nu se va putea adapta în viitor.” Este una dintre replicile auzite zilele acestea.

Părerea mea este că nu e nevoie de electroșocuri pentru a înțelege curentul electric. Copiii au nevoie de educație adevărată pentru viață, nu de șocuri. Aceasta se poate întâmpla într-o școală publică sau privată ori în alt cadru, inclusiv acasă cu părinții și tutorele.

Cum spuneam, cel mai mare dar pe care poți să îl faci copilului tău este timpul tău, bucuria de a petrece împreună cu el, de la nivelul înțelegerii lui, experiența cunoașterii. Cel puțin până la clasa a IV-a este o șansă să îți cunoști copilul mai bine în creșterea lui, să îi fii pedagog și să îi oferi merinde pentru termen lung.

De asemenea multe probleme legate de imposibilitatea controlului anturajului dispar. De exemplu bullying-ul este o problemă majoră în unele școli din București; acesta este evitat iar anturajul copilului este ușor de corectat.

6. Există riscul ratării

Nu toți putem fi șefi de promoție. La nivel de medie însă studiile au demonstrat că rezultatelor școlarilor educați acasă în Statele Unite sunt net superioare celor obținute în școlile de stat americane. Ulterior homeschooler-ii sunt căutați de universități precum Harvard sau Stanford iar ACE, un program educațional specializat pentru acasă, se laudă pe pagina lor cu alumni ce au fost acceptați în peste 120 de universități doar din Marea Britanie.

Homeschooling-ul nu este un experiment cum a fost numit în presa de pe Dâmbovița. Sau dacă este, este unul reușit având în vedere statisticile existente.

Astfel au fost educați președintele George Washington sau sportiva Serena Williams, așa își educă astăzi copiii Tom Cruise sau Gwyneth Paltrow (deși puteau opta ușor pentru o școală privată eventual…). Mai mulți profesori de la Harvard au fost ei înșiși educați acasă iar un amic, profesor universitar în Canada, îmi povestea că cei mai buni studenți ai săi au fost doi tineri educați 12 ani acasă ce l-au uimit prin pregătirea și viziunea lor amplă asupra disciplinelor.

7. Homeschooling-ul va distruge învățământul românesc

Nu cred că homeschooling-ul este o amenințare a sistemului supra-reformat. Pentru a avea copilul înscris în Statele Unite de exemplu ar trebui ca cel puțin un părinte să manevreze manualele americane și să redacteze raportările și jurnalul pedagogic. Ceea ce nu este chiar greu dar îți trebuie o oarecare determinare. Să muți școala în sufragerie înseamnă să îți dorești asta, să cauți soluții educaționale mai bune. Educația acasă este o alternativă educațională ce îmbunătățește școala românească.

În momentul de față situația pentru homeschooling în România este încurajatoare. Practic poți opta pentru o variantă de homeschooling și poți merge până în pânzele albe pe această cale. Singura problemă este legătura ombilicală cu sistemul american, englez, ungar, etc. Este salutară în acest sens afirmația domnului ministru Mircea Dumitru, îngrijorarea acestuia legată de lipsa de reglementare și permeabilitate a sistemului față de elevii școlarizați în acest regim.

Ce cred că s-ar putea obține benefic din punct de vedere politic: școlile private din România să poată să deschidă module de homeschooling, banii să urmeze copilul și în acest caz, să existe o echivalare în recunoașterea SAT-ului pentru cetățenii români, să existe posibilitatea integrării mai ușor a acestor elevi. Din păcate însă nu cred că este o miză electorală acum.

În contra-pondere se situează poziția domnului Daniel Funeriu, ex-ministrul ce a pus pe liber înțelepciunea celor 7 ani de acasă prin introducerea obligativității clasei zero. Cu o aversiune cronică pentru alternativele educaționale demnă de un gulag post-comunist, domnul Funeriu se exprimă despre necesitatea ca statul să educe copilul cum vrea societatea, nu părintele. Din punctul său de vedere este vorba despre o atitudine sectantă iar „educația acasă este o prostie”.

Sper să nu mai avem parte de un mandat al dânsului, altfel vom avea probabil uniforme obligatorii în creșele din România …