Înclinația fostului politician GDS-PDL Teodor Baconschi spre homosexualitate, ca și a altor emuli ai lui A. Pleșu și G. Liiceanu, este cunoscută deși până acum nu a fost asumată frontal ci mai mult banal. De exemplu, la Referendumul pentru Familie, Baconschi afirma că susține "parteneriatele civile" între persoane de același sex și că „Referendumul pentru familie va diviza și mai mult societatea”.

De data aceasta însă, tam-nesam, la miez de noapte, invitatul regulat la postul Trinitas TV al Patriarhiei Române a ieșit din dulap dezbrăcat de orice inhibiție și și-a afișat gândurile nude direct pe Facebook. În cazul în care nu i-a spart Patapievici contul pe la spate, iată ce postare învelită bine în staniol dar din care curge multă ciocolată a transmis spre Deal:

Teodor Baconschi:

"Cunosc Biserica mea (ortodoxă română) din adolescență și am fost mereu înăuntrul ei - după studii teologice, completate prin doctorat (ba chiar și în studiile post-doc, m-am ocupat de subiecte afine - ”Imaginarul religios al Cruciadei a IV-a”). Mi-am început cariera diplomatică în calitate de ambasador la Vatican, am încurajat dialogul ecumenic și am scris, în mai toate cărțile publicate, pe teme direct sau indirect legate de faptul religios. Pe scurt, cu toate păcatele mele omenești și fără pretenția exemplarității, pot spune că am o cunoaștere ”de o viață” a creștinismului (în toate variantele sale confesionale, prizate uneori la fața locului, în alte misiuni diplomatice, în călătorii etc). Ba chiar și a altor religii: homo religiosus e o figură universală, intim declinată în toată aventura lui homo sapiens. Am făcut această recapitulare doar pentru a-mi exprima o uimire: viteza cu care o singură temă, de morală creștină fondată biblic și patristic, a colonizat mai tot spațiul dezbaterii publice din România ultimilor ani: mă refer la creștinii care, sincer vorbind, nu prea au o mare zestre teologică, istorică, de antropologie culturală și cu atât mai puțin una spirituală, mistică sau ascetică, dar care tind tot mai mult să-ți ”testeze” fidelitatea față de tradiția și învățătura creștină printr-un unic criteriu: atitudinea față de homosexualitate. Și mai mult, care își ”justifică” aversiunea față de modernitatea occidentală prin ideea că ea s-ar reduce la toleranța penală, morală și socială față de homosexualitate. Pars pro toto! O chestiune totuși marginală (inclusiv statistic) devine mărul discordiei, proba de foc a dreptei credințe, dovada ultimă că ești impecabil etc. Ca să nu mai spun că Occidentul - ca realitate socioculturală - e nesfârșit mai complex decât această problemă, indiferent cum ne raportăm la ea. Ca să nu mă lungesc, diferența dintre Occident și România e că acolo homosexualitatea e acceptată (chiar dacă sunt grupări creștine care o repudiază, cu argumente biblice sau morale), pe când la noi această practică e mai degrabă respinsă (tot din motive tradițional-conservatoare). Mai există o diferență: catolicismul și protestantismul au dezvoltat o pastorală - deci un dialog deschis - cu minoritatea homosexuală. Se caută soluții de consiliere psihologică, de susținere, dincolo de anateme. În lumea ortodoxă, această deschidere nu e asumată (deși există cazuri inclusiv în rândul clerului - așa cum se știe). De asemenea, nimeni nu-i întreabă pe părinții unor tineri cu această orientare cum gestionează eventualul conflict (desigur dureros) dintre credința lor religioasă și iubirea firească față de urmașii lor. Pe scurt, nu putem reduce viața creștină la homofobie, așa cum nu ne putem opri procesul istoric de integrare în Occident din același motiv. Trebuie să găsim o cale mai inteligentă, mai umană, mai creștină (în ultimă instanță) de a trata această chestiune: fără ipocrizie, fără talibanism, fără dublă măsură și fără a confunda păcatul cu păcătosul, așa cum nu se cade să amestecăm judecata proprie cu judecata divină asupra fiecărei persoane umane. Mă irită amalgamurile și fariseismul, obtuzitatea și auto-îndreptățirea. Prin chemarea apostolică, Domnul Iisus Hristos și-a îndemnat discipolii să devină pescari, nu vânători de oameni. "

La ora închiderii ediției Baconschi primise deja 375 de degețele în sus prin intermediul Facebook-ului.

Reacții normale

Matematicianul Preda Mihailescu a comentat scurt materialul pro-homosexualism al membrului GDS, pe Atelier *Grupul Prospectiv*:

"... " viteza cu care o singură temă, de morală creștină fondată biblic și patristic, a colonizat mai tot spațiul dezbaterii publice din România ultimilor ani: mă refer la creștinii care, sincer vorbind, nu prea au o mare zestre teologică, istorică, de antropologie culturală și cu atât mai puțin una spirituală, mistică sau ascetică, dar care tind tot mai mult să-ți ”testeze” fidelitatea față de tradiția și învățătura creștină printr-un unic criteriu: atitudinea față de homosexualitate. " -- adica niste indivizi mult sub valoarea MEA, nu-i asa, dl Bac? Macar de ar fi onest, si ar recunoaste ca nimeni nu se revolta de homosexualitate si de agresivitatea dogmatica cu care se impune. Un lingau autoconfirmandu-se in mod ciclic. Sper ca primeste pretul tradarii macar."

Editorialistul ActiveNews Corneliu Berari comentează -  O nouă bătăie de vânt și un nou suflu userist (oricum puturos și de-a dreptul antihristic) dinspre sferele puterii?!

De asemenea, Iulian Capsali scrie la rândul său O OPINIE, din care redăm aici: "Pe valul politic progresist urcă și teologul-diplomat Baconschi, care ne ceartă acum că nu acceptăm, noi ortodocșii, homosexualitatea.

Reamintim că grupul din care făcea partea Baconschi în PDL îi conținea pe Cristi Preda, Adrian Papahagi și Sever Voinescu Cotoi cu fostul procuror comunist Monica Macovei la conducere, activistă principală în campania de introducere a homosexualismului pe agenda publică și politică a României.

 Un remember necesar: Monica Macovei și agenda LGBT

La Parlamentul European,există un grup pro-homosexuali, care militează pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali), informa acum ceva vreme jurnalistul Dan Grosu în Libertatea. Reluăm informația:

"Intergrupul LGBT din Parlamentul European cuprinde 153 de europarlamentari din șase grupurile politice, fiind cel mai mare dintre cele 27 de intergrupuri ale Parlamentului European. Toți membrii săi au aderat voluntar și au ca scop promovarea agendei LGBT. Conform doctrinei grupului, membrii săi trebuie să monitorizeze situația lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor din țările Uniunii Europene și nu numai, dar și să conceapă rapoarte, rezoluții și amendamente în favoarea minorităților sexuale. Grupul beneficiază de un birou situat în clădirea Parlamentului European de la Bruxelles, precum și de 2 secretari. Printre cele 22 de state din care provin membrii acestui intergrup se numără și România. 3 dintre cei 33 de europarlamentari români se ocupă de propaganda minorităților sexuale: Monica Macovei (fostă PDL, fostă ministru a lui Traian Băsescu, fostă procuroare PCR și curentă oengistă GDS), Corina Crețu (PSD – fostă purtătoare de cuvânt a lui Ion Iliescu) și Renate Weber (PNL = fostă șefă a Fundației Soros).

"Libertatea” a făcut rost de o înregistrare audio cu intervenția Monicăi Macovei de la un congres găzduit de Strasbourg la 7 aprilie 2011. "Încă din anii ’90 am fost alături de asociația ACCEPT. Am reușit să abrogăm, după anul 2000, articolul 200 din Codul Penal, prin care erau incriminate relațiile dintre persoane de același sex. Sigur că Biserica Ortodoxă și grupurile religioase au fost mereu împotriva inițiativelor noastre, ei spun că suntem împotriva tradițiilor. Am sprijinit apoi, în calitate de ministru al justiției, desfășurarea Paradei Gay din 2005, deși la început primarul Bucureștiului refuzase să aprobe acest lucru. L-am sunat chiar eu pe primar. Acum, în România rămâne de realizat și legiferarea uniunilor între persoanele de același sex”, a explicat, printre altele, Monica Macovei”.

La scurt timp după ce apartenența lor la intergrupul homosexualilor a devenit cunoscută și în România, cele trei "grații” au făcut un pas înapoi. Printre membrii grupului în cauză se numără și 13 deputați europeni care preferă ca numele lor să rămână secrete, așa că nu știm dacă s-au retras în anonimat. PaginaEuropeana.ro prezintă și alte amănunte interesante. Iată-le:

Foarte atentă cu imaginea ei, mai ales de când încearcă să-și construiască un profil prezidențiabil, Macovei a "omis” să-și mai treacă în CV-ul de pe site-ul oficial faptul că este membră fondatoare și de onoare a Asociației ACCEPT, prima organizație neguvernamentală din România care apără și promovează drepturile LGBT la nivel național. Totuși, acest fapt a fost confirmat de agenția națională de presă, Agerpres, care i-a publicat biografia în 2014, cât și de alți (pseudo)politicieni, cum ar fi Mihail Neamțu. Ieșit din găoace, puiul ciufulit, revoltat pe găină că are prea multe ouă, declara: "M10 are o titulatură narcisistă și anunță mai curând o magistrală de metrou, nu un proiect de țară… Ca lider de Partid nou-născut, acum, doamna Macovei trebuie să ne spună: de ce a candidat pe platforma PDL la europarlamentare 2014 și de ce acum 7-8 luni spunea, citez, că "PDL este singurul partid de Dreapta din România”? Azi nu mai e? De ce? Dacă vrea o formațiune fără traseiști, cum se explică aglomerația de foști pe scena M10 (cu recruți din PDL, PMP, FC, Noua Republică)? Dacă doamna Macovei vrea o Dreaptă care susține valorile familiei, atunci cum justifică statutul de membru fondator al "Accept” și declarațiile pro-LGBT din Parlamentul European? Dacă doamna Macovei vrea ca Statul să scoată religia din școli, cum luptă dânsa cu etatismul?”

La Parlamentul European, Macovei a susținut interesele LGBT inclusiv prin angajarea, la cabinetul său europarlamentar de la Bruxelles, a lui Adrian Relu Coman, fostul director executiv al ACCEPT din perioada 1997-2002. Coman lucrează acum pentru Arcus Foundation, tot o asociație pro-gay, la New York. De altfel, în 1998, Macovei și Coman au semnat împreună un articol publicat în revista "Medicine and Law” a Universității din Haifa, intitulat "Implications for HIV/AIDS of Laws Affecting Men Who Have Sex with Men in Romania”, adaugă sursa citată.