Ce se întâmplă în Suedia? Nu trece săptămâna și auzim că mereu se întâmplă „ceva” în această țară. Fie că e vorba de revolte stradale, fie de incidente cu imigranți, fie chiar propuneri ce par SF ce vin din gura politicienilor din Suedia. 
 
Privită, nu demult - mai ales de către stânga,  ca un adevărat paradis pe pământ, Suedia a fost dată ca exemplu negativ de chiar președintele Americii, Donald Trump. Așadar, ce se întâmplă în Suedia? Pentru a încerca să aflăm chiar de la fața locului, fără bruiajul mass-mediei interesate, am stat stat de vorbă cu Adrian Popescu, un român care trăiește de ani buni în această țară.
 
Adrian Popescu are 39 de ani și lucrează într-o multinațională din domeniul IT. Pentru că ar putea risca sancțiuni din partea companiei unde activează, domnia sa nu a dorit să fie fotografiat.

ActiveNewsDomnule Popescu, de ce și cum ați ajuns în Suedia? De ce tocmai Suedia?

Adrian Popescu: Buna ziua! Am ajuns în Suedia în urmă cu zece ani, datorită unui contract pe care l-am semnat cu o firmă din Suedia. Nu am căutat neapărat Suedia, căci am trimis CV-uri la foarte multe firme din România și din străinătate. Căutam noi oportunități în carieră, fie că erau în țară sau peste hotare.

Și cum ați găsit Suedia la vremea respectivă? Îmi aduc aminte că în anii '90 Suedia era dată ca exemplu de "a treia cale", un fel de combinație de vis intre un stat social și libertățile democrației capitaliste...

La început mi se păruse un fel de paradis pe pământ. Era liniște, aer curat, oameni liniștiti, exista o identitate națională exprimată prin drapele suedeze fluturând peste tot, obiceiuri locale specifice și multe alte lucruri neobișnuite cuiva venit din „Europa continentală”, cum se spune aici.

Așa vi se mai pare și acum? Citim tot felul de informații care vin dinspre Suedia, care par să contrazică această imagine...Unii spun că  informațiile respective ar false, și ar fi doar invenția naționaliștilor de prin diferite țări...Ce se întâmplat în Suedia în ultimii 10 ani? Dacă acele informații sunt reale de ce s-a ajuns aici?

Desigur, știrile din presa străină sunt, de multe ori exagerate. Aceasta nu înseamnă că problemele descrise de acele știri nu există sau că sunt neînsemnate. Sunt trei moduri prin care observi că lucrurile nu merg într-o direcție bună. Pe de o parte, sondajele oficiale arată că cei mai multi respondenți consideră că Suedia merge într-o direcție greșită, că 31% dintre femei au teama de a merge noaptea singure pe stradă. Pe de alta parte este presa, chiar cea mainstream, care zilnic relatează cazuri de violențe, de crime, de violuri, care se petrec în cartierele mărginașe, cu majoritate imigrantă. În al treilea rând este percepția personală. În urma cu opt-zece ani mergeam liniștit în cartiere ca Rinkeby pentru a cumpăra produse mai apropiate de cele din bucătăria românească. Acum, nu mai am curajul. Obișnuiam sa merg destul de mult în Kista Galeria, un alt cartier cu majoritate imigrantă, pentru ca mall-ul este deschis până la 9 seara. După ce unui  coleg i-au dispărut 3.000 de euro din cont după ce a făcut o plată la un restaurant din acel mall, după ce simți că tu, ca alb, ești privit într-un anume fel, deja ai rezerve în a mai merge acolo. Când nu te mai simți sigur, este vorba de o deteriorare a standardului de viață. Apoi, faptul ca o maternitate s-a închis într-un orășel suedez, iar localnicilor li s-a spus să meargă la cursuri de născut în mașină, faptul că încearcă să se ascundă evidențele, să se dea vina pe naționaliști, pe știri false, pe propaganda rusă, toate acestea te determină să te gândești înspre ce direcție merg lucrurile.
 
„Monstruoasa alianță” dintre social-democrați și neoconservatori

E foarte interesant ce spuneți. Aceste detalii completează, câte puțin, o imagine destul de tristă despre Suedia. Dar cine a condus Suedia în ultimii 15-20 de ani?  Care a fost rațiunea, ideologia, în numele căreia s-au schimbat atât de multe în această țară? Umanismul? Socialismul? Naționalismul? Drepturile Omului? Suedezii de rând, cei născuți acolo, ce spun despre schimbările petrecute în societate?

A fost o alternanță între social-democrați și alianța dintre neoconservatori și liberali. Din câte am observat, astăzi diferența doctrinară nu este mare între social-democrați și neoconservatori. Acesta a dus la ascensiunea naționaliștilor, pentru ca au prins acea nișă de cetățeni care nu se mai simt reprezentați de partidele tradiționale. E nișa care tot creste, de la 5% la alegerile din 2010 la 15% la alegerile din 2014, iar acum la 20-25% în sondajele de opinie. Sunt multe lucruri discutabile. Corectitudinea politică este o doctrină structurală, existentă atât la nivel oficial cât și în păturile societății, care obligă oamenii să gândească și să vorbească într-un anumit mod, cel oficial. În suedeză se spune åsiktkorridoren, coridorul opiniilor. Dacă declari ceva ce nu este în acest coridor, riști marginalizarea, atât din partea celor din jur, a colegilor de muncă, fapt care are și consecințe mult mai serioase. Ceea ce este interesant este că imigranții sunt mai deschiși în a-și declara convingerile, dar nici ei nu sunt scutiți de consecințe.
 
Vă dau două exemple: jurnalista de origine somaleză Amun Abdullahi, care și-a dorit atât de mult să lucreze la Radio Suedia, a fost marginalizată pentru că a făcut un reportaj despre recrutările organizației islamiste al-Shabaab prin intermediul unei asociații musulmane finanțate de stat. Un alt exemplu este jurnalistul de origine italiana Marcus Birro, care a fost înștiințat că nu mai lucrează cu ziarul Expressen printr-un telefon în miez de noapte doar pentru că a criticat religia islamică într-un articol. Un exemplu, mult mai recent, este încercarea de împiedica participarea ziarului Nya Tider la Targul de Carte de la Göteborg din 2016 care avea ca tema întocmai libertatea presei.
 
 
Apropo de corectitudinea politică, dvs sunteți credincios?
 
Sunt ortodox, dar nu mă consider atât de credincios. Mai merg uneori la o biserică românească de aici, dar nu este o regulă. Mai degrabă am moștenit ceva de la bunica mea, un anume respect pentru tradițiile noastre culturale care ne dau identitate. Iar Biserica, în diaspora, este un element esențial în păstrarea identității românești.

Am înțeles. Și din această perspectivă, cum se împacă/ dacă se împacă, valorile creștine cu Suedia de azi? Mai sunt suedezii creștini?

Foarte mulți suedezi țin la tradiții: Crăciunul, Paștile, Sânzienele (midsommar), dar nu neapărat pe un fond creștin. Am avut surpriza să constat că bisericile suedeze sunt pline duminică dimineața. Insă nu este vorba de o trăire mistică, așa cum vezi la ortodocși și la catolici, ci de una orientată spre lumea aceasta. Mesajul Bisericii Suedeze de azi, care s-a despărțit de stat abia în anul 2000, este unul politico-umanist, despre refugiați, despre pacea în lume, despre o lume fără frontiere șamd. Este un mod protestant de a gândi. Ești predestinat spre viața veșnică dacă ești un bun umanist. Să nu uităm că atunci când a apărut protestantismul, semnele predestinării erau o viață reușită prin familie, muncă, curățenie, inițiativă, ceea ce a dus la nașterea capitalismului și la modul de a gândi și de a fi din nordul Europei.Acum, predestinarea este prin umanism.

Am înțeles.Vă întrebam pentru că voiam să facem o trecere spre situația din țara noastră. În România există o discuție, diversionistă cred eu, despre numărul de biserici vs numărul de spitale. În Suedia cum e, sunt mai multe spitale sau biserici?

Cu siguranță sunt mult mai multe biserici decât spitale și este normal și logic să fie așa. O biserică este deservită de doi-trei oameni pentru a funcționa, un spital are nevoie de logistică, de secții, de medici specialiști. Nu mă pricep la sănătate, dar nu pot să văd cum ar putea funcționa un spital cu un medic și o asistentă! Apoi, chiar în Stockholm vezi biserici la tot pasul, spitale sunt doar câteva!
 
Antipesedismul presei și al unor elite din România, o variațiune pe teme socialiste

Probabil ați fost la curent cu situația din România, din ultimele luni, mai ales după alegeri, cu protestele și tot...Cum se văd aceste lucruri din Suedia? Cine cu cine se înfruntă în România, în opinia dumneavoastră?

A scris ceva în presă, când a fost maximul de demonstranți în Piața Victoriei. Atunci m-au întrebat colegii ce se întâmplă, ei făcând o analogie cu demonstrațiile antiguvernamentale din Polonia. Să nu uităm că liderul PSD s-a întâlnit cu premierul suedez, primind sprijinul acestuia, cu doar o săptămână înainte de alegerile din 11 decembrie. Părerea mea este că, atâta vreme cât sunt socialiștii puternici în Uniunea Europeană, și PSD va fi un partid puternic, cu sprijin extern. Acest sprijin extern este chiar și închiderea ochilor la anumite lucruri. Socialiștii europeni au nevoie de PSD în Parlamentul Europei pentru a-și promova agenda. Iar europarlamentarii români le aduc multe voturi
.
Deci, percepția este că protestatarii au ieșit anti PSD-ului? În România s-au arătat în presă dovezi și mărturii despre implicarea unor multinaționale, a mass-mediei fanatic pro-occidentale...chiar dl Liiceanu le-a mulțumit liderilor Hotnews pentru „trezirea spiritului civic” în România...

Eu nu pot spune exact cum stau lucrurile în România, trăind în străinătate. Știu și eu ce din ceea ce scrie în presă. Am observat o afiliere a presei, elitelor intelectuale și televiziunilor românesti la occident, dar ei iau acest occident ca pe un banc de pești, care merge într-o direcție, din care vor și ei să facă parte. Nu văd sau nu înțeleg detaliile. Ei își spun că sunt dreapta, dar ideile lor se apropie mai mult de socialismul european decât de dreapta europeană. Ideile lor eu le vad la socialiștii suedezi, iar pentru ei asta înseamnă civilizația: socialismul! Numai că nu o spun deschis.
De unde rezultă că antipesedismul este variațiune pe teme socialiste. Ma refer la antipesedismul presei și acestor elite din România.

Foarte interesant. În final, o ultimă întrebare: spre ce se îndreptă Europa și v-ați întoarce în România?

Nu știu să spun spre ce anume se îndreaptă Europa. Sunt deja mulți vectori care o duc înspre o parte sau alta. Ceea ce putem vedea este o atomizare a societății, o prăpastie care se naște între oameni. Vedeți bine acum cum sunt înfierați cei care au votat pentru Brexit sau care votează pentru partide anti-europene, că sunt primitivi și troglodiți și alte asemenea. Când votau cu socialiștii sau cu liberalii erau cetățeni civilizați care își exprimau dreptul de vot. Probabil se va merge spre lideri mai autocratici, fiecare parte a prăpastiei încercând să înăbușe, pe cât i se permite, cealaltă parte.
Dacă voi reveni în Romania? Categoric revin, deși nu e un lucru deloc simplu pe măsură ce trec anii de pribegie. 
 
Noi vă mulțumim pentru timpul acordat și vă așteptăm cu bucurie să vă întoarceți acasă!
 
Mulțumesc și eu.