Adrian Severin consideră legitimă  respingerea cererii DNA de a-l pune sub urmărire pe fostul vice-premier Gabriel Oprea pentru presupusa comitere a infracțiunii de omor din culpă.

„Puține refuzuri parlamentare de autorizare a unor măsuri judiciare au fost mai vădit corecte decât respingerea cererii DNA de a-l pune sub urmărire pe fostul vice-premier Gabriel Oprea pentru presupusa comitere a infracțiunii de omor din culpă. Antipatia de care se bucură necarsimaticul acuzat nu poate explica singură acest fenomen”, își începe Severin comentariul.

Fostul parlamentar adaugă că „nu trebuie să fii filosof ca să înțelegi că atunci când declanșarea unei proceduri este supusă prin lege aprobării unei anumite persoane, acea persoană este îndreptățită să își dea acordul sau să îl refuze”.

„În speță, dreptul Parlamentului de a aproba sau refuza este conferit de Constituție. Dacă nimeni nu poate fi deasupra legii, cu atât mai puțin nimeni nu poate fi deasupra Constituției. Cui nu îi place Constituția să o modifice, iar nu să critice Parlamentul pentru că o respectă, luând în serios atribuțiile conferite de ea”, adăugă Adrian Severin.

Acesta a spus că este indignat din postura de profesor de drept de „de tăcerea colegilor de breaslă” și de lipsa datoriei de a lămuri publicul în ceea ce privește legitimitatea votului dat de Senat

Nu trebuie să fii jurist ca să înțelegi că o instituție competentă, potrivit legii, să cerceteze fapte de corupție, nu are dreptul să cerceteze infracțiunea de omor, spune mai departe Adrian Severin pe pagina sa adrianseverin.com:

„În această speță Parlamentul era chemat să acționeze în baza legii iar nu să modifice legea. Cum să reproșezi Parlamentului că nu a încălcat legea, pe motiv că un atare gest ar fi fost oportun? Cum ar rămâne atunci cu principiul legalității?

Nu trebuie să fii logician ca să înțelegi diferența între cauza determinantă a unui eveniment (în speță, moartea nefericitului polițist ca urmare a căderii într-o groapă) și circumstanțele favorizante producerii acestuia (în speță abuzul de escortă al ministrului, căderea ploii, constituirea deficitară a dispozitivului de escortă în raport de condițiile meteorologice, inadecvarea vitezei de deplasare, prezența unei gropi în mijlocul carosabilului, semnalizarea insuficientă a gropii etc.). Asta se învață la facultatea de drept, în anul întâi.

Există indicii serioase că ministrul a abuzat de puterile aferente funcției sale. Pentru asta este cercetat penal. Nu există, însă, nici un indiciu consistent că ministrul a știut sau trebuia să știe că pe traseul ales, probabil de șeful dispozitivului de escortă, există o groapă pe care chiar și un motociclist profesionist putea să nu o vadă, dar că a acceptat senin posibilitatea accidentului crezând cu superficialitate că acesta nu se va produce. Imaginația unui procuror nu ține loc de temeinicie a indiciului, pentru ca ea să justifice limitarea drepturilor fundamentale ale unei persoane; fie ea și o persoană foarte antipatică.

În plus, aprecierea temeiniciei unei supoziții nu ține de știința dreptului, ci de discernământ. Or, din acest punct de vedere, ca democrat cred mai degrabă în discernământul câtorva zeci de senatori care urmează să răspundă în fața electoratului, decât în cel al unui procuror care vrea să crească în ochii șefilor lui și nu răspunde (potrivit legislației actuale) față de nimeni.”