Mai multe organizații ale magistraților au transmis, luni, că „au luat act cu consternare de conținutul incomplet și inexact” al Memorandumului referitor la Secția specială, adoptat de Guvern. Magistrații afirmă că, în fața Curții de Justiție a Uniunii europene, Guvernul trebuia să prezinte motivele obiective care au dus la înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

 

Potrivit magistraților, situația creată prin acest Memorandum „este lipsită de justificare și, prin urmare, inadmisibilă, în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat expres că SIIJ constituie o garanție legală a independenței individuale a judecătorilor”. „Solicităm Guvernului Orban să lase de-o parte jocurile politice și să nu uite că reprezintă România”, spun magistrații.

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR) au transmis, luni seară, că „au luat act cu consternare de conținutul incomplet și inexact al Memorandumului adoptat de Guvernul României în dată de 27.12.2019, prin care Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a propus desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)”.

Potrivit magistraților, din cuprinsul Memorandum-ului rezultă că una din rațiunile adoptării documentului, este ”(…) o schimbare corespunzătoare în poziția statului român în față CJUE, deoarece, în observațiile scrise anterioare, s-au susținut, în esență, legalitatea și oportunitatea înființării acestei structuri speciale”.

„Reamintim că, în prezent, pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află mai multe cauze în care au fost formulate mai multe întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ”, au transmis asociațiile magistraților.

Acestea precizează că poziția Comisiei Europene este aceea că ”înființarea Secției nu ar putea fi compatibilă cu dreptul Uniunii decât dacă o astfel de măsură ar fi motivată, în mod plauzibil, de anumite considerațîi legate de bună administrare a justiției. În opinia Comisiei, îi aparține statului român sarcina de a prezența Curții de Justiție elementele obiective care ar fi determinat înființarea Secției, în vederea asigurării bunei funcționari a sistemului judiciar din România”.

„Prin urmare, Guvernul României are obligația de a prezența cauzele și argumentele obiective care au stat la baza înființării SIIJ, ca structură în cadrul Parchetului General, cu garanții sporite de profesionalism și în afara controlului politic, în scopul garantării independenței judecătorilor, precum și a independenței procurorilor în îndeplinirea actelor ce le sunt date în competență. Or, contrar obligației cuprinse în poziția Comisiei Europene, ca Guvernul să prezinte în față CJUE «elementele obiective care ar fi determinat înființarea Secției», Memorandum-ul elaborat de Ministrul Justiției Cătălin Predoiu și votat de Guvernul Orban – în contextul în care premierul a stabilit linia de urmat, exprimându-se în ședința în sensul desființării SIIJ, prin însușirea Memorandum-ului, deși era trunchiat și subiectiv – nu face nicio referire la cauzele și motivele obiective pentru care SIIJ a fost înființată și care justifică existența ei”, au transmis asociațiile semnatare.

Potrivit acestora, situația creată prin acest Memorandum ”este lipsită de justificare și, prin urmare, inadmisibilă, în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat expres că SIIJ constituie o garanție legală a independenței individuale a judecătorilor”.

„Memorandum-ul, având că tema evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea și funcționarea SIIJ, are un vădit caracter partizan, caracterizat prin superficialitate și omiterea exact a elementelor esențiale ce caracterizează SIIJ”, au mai transmis magistrații.

Prezentăm integral argumentele invocate de magistrați:

„În primul rând, Guvernul Orban ignoră prin Memorandum aspecte pozitive incontestabile ale SIIJ, remarcate și de Comisia de la Veneția, respectiv că procedura de selecție a procurorilor este mai riguroasă și mai transparență decât pentru orice altă structura de parchet, impunând condiții ridicate de vechime – minim 18 ani – și de verificare a competenței profesionale, prin analizarea activitățîi anterioare pe o perioada de 5 ani.

În al doilea rând, Guvernul Orban "uită” să spună în Memorandum că selecția procurorilor din SIIJ se face de o comisie alcătuită din membri CSM, iar pentru a fi numiți trebuie validați de Plenul CSM, ce acționează că un al doilea filtru. Că atare, această procedura exclude orice influență politică, atât la nivelul funcțiilor de execuție, cât și la nivelul funcțiilor de conducere.

În acest context, Guvernul a ales să treacă cu vederea faptul că și Comisia de la Veneția a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secțîi propuse, garanțîi procedurale efective magistraților vizați, Comisia apreciind pozitiv în special implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, subliniind că participarea plenului este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători.

În al treilea rând, Guvernul Orban omite să precizeze că înființarea SIIJ a fost determinată de existența unei structuri similare ce funcționa de ani de zile în DNA (Serviciul privind combaterea infracțiunilor din justiție), înființat într-un mod vădit netransparent, printr-un ordin nepublic al procurorului-șef DNA, fără nicio consultare publică, fără motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin înscrierea să fără alte explicațîi, că ultim punct pe ordinea de zi.

Mai mult, serviciul a funcționat aproape 1 an și 4 luni fără să existe ordin al ministrului Justiției care să îi prevadă existența. În acel serviciu activau procurori numiți complet netransparent, cu vechime minimă în magistratură, unii delegați sau detasasi în funcție, toți depinzând de procurorul-șef DNA numit politic. Procurorii numiți în acest fel aveau competență de a efectua acte la cel mai înalt nivel, acela al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.

În al patrulea rând, argumentele Guvernului au fost deja cuprinse în sesizările adresate Curțîi Constituționale, anterior promulgării legii, fiind respinse cu ocazia controlului de constituționalitate. Se pare că această realitate nu a prezentat nicio importantă pentru executiv.

Astfel, spre exemplu, în privința susținerii că SIIJ ar funcționa în afară controlului ierarhic, Curtea Constituțională a respins-o prin Decizia 33/2018, în care a statuat că "Din analiză coroborată a tuturor acestor norme rezultă că procurorul șef de secție din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este subordonat conducătorului acestui parchet. Așa cum s-a precizat mai sus, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structura specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că procurorul șef al acestei secțîi este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă i.C.C.J.” (par. 149).

În plus, reamintim că în art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevăzut în mod clar că SIIJ se înființează și funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.

Mai mult, SIIJ este reglementată în Titlul III, Cap. ÎI din Legea nr. 302/2004, care se referă la "Organizarea Ministerului Public” și are secțiuni privind Parchetul de pe lângă iCCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale, parchetele militare.

De asemenea, art. 72 care prevede că "procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat și nici abrogat.

În al cincilea rând – și cel mai important – Memorandum-ul a ignorat o realitate evidență a sistemului de justiție, și anume că era imperativă necesitatea asigurării unor garanțîi suplimentare de independența a magistraților față de anchetele penale abuzive ale DNA ce au constituit presiuni la adresa lor, materializate prin:

• anchete ce au vizat exclusiv soluțiile pronunțate de judecători și dispuse de procurori;

• încălcarea, în cadrul investigațiilor, a secretului deliberarii;

• dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vădit și declarat de intimidare și de a "bagă frică” în judecători în scopul pronunțării de soluțîi favorabile DNA;

• multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasări sau achitari, dar care au condus la suspendarea din funcțîi a judecătorilor și procurorilor vizați, inclusiv la nivel înalt: Procuror General, judecător CCR, președinte de secție la iCCJ, membrii CSM, judecători și procurori cu grad de curte de apel sau ICCJ.

Toate aceste aspecte, precum și altele, extrem grave, au fost consemnate oficial în Raportul Inspecției Judiciare, validat prin votul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în 15.10.2019 și ignorat cu ostentație de Guvernul României”.

Potrivit documentului, conform Raportului Inspecției Judiciare, de exemplu, în dosarele DNA "au fost vizați 1.962 judecători (351 în materie penală și 1.590 în materie civilă – între care un membru al Curțîi Constituționale, 13 judecători membri/foști membri ai CSM și 16 inspectori judiciari)", ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ținut în nelucrare 5 ani!) demonstrează că anchetarea judecătorilor și procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora.

„Toate aceste abuzuri și disfuncționalități consemnate în Raportul Inspecției Judiciare, aprobat de Plenul CSM, au constituit amenințări la adresa independenței justiției, fiind necesară o modificare de sistem, materializată prin înființarea SIIJ. Este inadmisibil, așadar, că Memorandum-ul adoptat de Guvern omite deliberat exact motivele ce au stat la baza înființării SIIJ și pe care are obligația de a le susține în față Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât rezultă din documente. Aceste motive se regăsesc pe larg expuse în raportul amintit, fiind validate prin vot de singură instituție care are competență, stabilită la nivel constituțional, de garantare a independenței justiției – Consiliul Superior al Magistraturii”, au mai transmis magistrații.

Aceștia consideră că, Statul Român, atunci când este parte în față unei instanțe judecătorești și, cu atât mai mult în față unei instanțe a UE, ”are obligația de a prezența toate elementele de fapt, în mod obiectiv și complet, care pot duce la aflarea adevărului în cauza, și nu să prezinte o varianta superficială, dând la o parte abuzurile descrise în Raportul IJ”.

”Toți membrii Guvernului au obligația de a respectă Constituția și să apere drepturile și libertățile cetățenilor români, așa cum au jurat să o facă. Curtea Constituțională, singură instituție abilitată să garanteze supremația Constituției în România, s-a pronunțat cu privire la SIIJ, în sensul că această constituie o garanție legală a independenței individuale a judecătorilor, iar fără o atare independența, nici drepturile, nici libertățile cetățenilor nu pot fi garantate. Solicităm Guvernului Orban să lase de-o parte jocurile politice și să nu uite că reprezintă România, nu un partid politic, iar obligația pe care o are față de Constituție și față de cetățenii României este să nu dezinformeze, ci să informeze corect și complet CJUE cu privire la motivele și argumentele înființării SIIJ”, se mai arată în comunicatul de presă, semnat de judecătorii Andreea Ciucă, Florica Roman, Dana Girbovan și procurorul Elena Iordache.

Ministerul Justiției a propus Guvernului desființarea Secției speciale, într-un Memorandum discutat în ședința de Guvern de vineri seară.