„Miluta”, strigă grefierul. „Mi-lu-ță”, corectează avocatul. „Ursu Andreea”. „Andreia, cu i”, intervine alt apărător. De o oră, se face prezența părților civile. Sunt în jur de 300 de nume. Răniții, rudele lor și rudele celor care au decedat în urma tragediei din Colectiv. La termenul de azi, majoritatea sunt reprezentați de avocați. 

Și dacă ar vrea să vină la proces, n-ar avea unde să încapă. Sala din capătul holului de la etajul 2 al Tribunalului București are vreo 50 de locuri în bănci.
 
Plus boxa arestaților, de unde se uită, ca la o piesă de teatru, doi inculpați, rămași captivi acolo de la momentul strigării amânărilor. Pentru unul dintre ei, ziua deja s-a încheiat, cu un nou termen, căci DIICOT a anunțat că singurul translator pe care-l știe nu poate fi  contactat. „Și el nu înțelege nimic din ce spunem noi”, conchide judecătorul. „Ȋnțelege, cum să nu înțeleagă?”, șoptește avocata de lângă mine. „Știe românește”, îmi spune ea, „eu l-am apărat. Trafic de migranți, 5 ani a luat”. Nemulțumit de pedeapsă, condamnatul a făcut cerere de revizuire. Azi, n-a avut norocul să se judece, dar a rămas spectator la procesul Colectiv. 

Instanța a admis citarea statului român
 
Cel mai mare proces penal care s-a judecat vreodată în România, cu 64 de morți și sute de părți civile, e înghesuit, de la un termen la celălalt, în săli din ce în ce mai mici. Judecătorul încearcă să depășească inconvenientul cu umor. „Faceți loc pe culoarul dintre bănci, el trebuie să fie liber, ca un culoar de zbor”, le cere apărătorilor care așteaptă să ia cuvântul, îngrămădiți unul într-altul. Dar avocații ar putea elibera culoarul doar dacă ar reuși cumva să stea suspendați de tavan, ca liliecii... Și astăzi nu sunt toți în sală.

Niciunul dintre spitalele constituite părți civile nu e reprezentat la acest termen. Iar dintre instituțiile statului, avocat are doar MApN, MAI și Primăria Sectorului 4, care e reprezentată de același apărător și ca parte responsabilă civilmente, dar și ca parte civilă.
 
Când grefierul termină de făcut prezența, judecătorul anunță că există părți pentru care procedura de citare e incompletă. Familia unei tinere din Italia care a decedat după incendiul din Colectiv a fost citată prin... e-mail. Dumnezeu și cei care mai interceptează corespondența electronică știu în ce limbă a fost trimisă citația, pentru că judecătorul spune că a primit și un răspuns din partea acelei famili, dar nu există un translator care să-l traducă. 

Familia unei tinere care a suferit arsuri grave în incendiul din Colectiv a fost și ea citată pentru termenul de azi, însă cel care a înmânat citația a uitat să noteze și numele celui care a primit-o. Ȋn cazul unui alt rănit, nu s-a restituit dovada de citare. 

„Bineînțeles că solicit amânare, având în vedere lipsa de procedură”, spune procurorul DNA, atunci când i se oferă cuvântul. Cum și la termenul trecut (n.r. – din 3 iulie a.c.) cauza a fost amânată tot pentru lipsă de procedură și lipsă de apărare, procurorul propune ca, în baza art. 257, alin (4), raportat la art. 80 din Codul de Procedură Penală, părțile civile să fie citate printr-o publicație de circulație națională. Ca și cum ar mai exista așa ceva în România... Iar instanța să desemneze avocați din oficiu, cere DNA.

Și mai propune ceva procurorul DNA: ca „statul român, prin Ministerul Finanțelor, să fie citat în dosar, în calitate de garant al despăgubirilor”. Toți avocații, și cei ai inculpaților, dar și cei ai părților civile, sunt de acord cu propunerea DNA.

Când dosarul patronilor din Colectiv nu fusese conexat la dosarul lui Piedone, avocații părților civile ceruseră, la Judecătoria Sectorului 4, ca „statul român să fie tras la răspundere, parte responsabilă civilmente, prin Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.”  Dar Judecătoria a respins cererea, ca neîntemeiată. Pentru că CCR, prin Decizia 257 din 26 aprilie 2017 a stabilit că partea responsabilă civilmente nu poate fi introdusă în cauză după finalizarea camerei preliminare.

Așa că DNA a depus azi la dosar o adresă, motivată pe dispoziții constituționale și ale Codului Civil pentru ca statul să fie citat în calitate de garant. Judecătorul se declară de acord cu propunerea. Respinge citarea părților „printr-o publicație de circulație națională”, pentru că „în raport cu situația din prezenta cauză, nu sunt incidente, vorbim doar de câteva persoane” și stabilește un nou termen, pentru 25 septembrie. 

„Impresia mea este că, undeva, cineva se joacă cu acest dosar”

După trei ore de stat în picioare în sala de judecată, Piedone iese din Tribunalul București pe post de purtător de cuvânt al instituției. Face presei un rezumat succint cu ceea ce s-a întâmplat la proces și apoi conchide, pe un ton spășit: „Nu eu înfăptuiesc actul de justiție, eu trebuie să mă supun lui”.  

 
„Ȋntr-un fel e bine că a fost citat Ministerul Finanțelor, ca parte garantă”, declară Jean Chelba, tatăl lui Alexandru Chelba, decedat în tragedia din seara de 30 octombrie 2015. „Noi dorim o sentință în care nu neapărat să fie pedepsiți (inculpații). Noi nu dorim numai pedepsirea lor, noi dorim să se schimbe ceva. Nu-i schimbat nimic! Absolut nimic. Dimpotrivă, se pun relele dinainte la loc, așa cum au fost”, mărturisește el.

 
„Ȋn mai multe țări au avut loc astfel de incendii. Suntem însă singurul oraș cu două incendii, în timp de un an. După Colectiv, a urmat Bamboo. Și ăla fără autorizație, fără... Dacă mergeți acuma, veți vedea că toate cluburile în continuare sunt fără autorizații. Deci, ce s-a schimbat?”, întreabă Eugen Iancu, tatăl lui Alex Iancu, decedat în urma incendiului din Colectiv. 

Ȋn noiembrie anul trecut, părinți celor morți în urma tragediei au depus o plângere la Parchetul General, prin care solicitau să se verifice dacă cei care au decis că răniții nu trebuie transportați în străinătate se fac vinovați de comiterea vreunei infracțiuni. Nici până azi, Parchetul General nu le-a dat vreun răspuns. 

„Din păcate, se pare că procuratura anchetează în ritmul în care dorește și cum dorește”, spune Eugen Iancu. „Nimeni nu vrea să ancheteze intervenția din acea noapte, nimeni nu vrea să ancheteze ce s-a întâmplat în spitale. Se uită că din cei 64 de decedați, 27 au murit în club, iar 37 au murit ulterior. Din cei 37, cel puțin 30 au murit nu din cauza arsurilor, ci din cauza bacteriilor. Din cauza lipsurilor din spital, din cauza deciziilor luate în acel moment, de a refuza paturilor trimise de-afară”.

 
A urmărit ancheta realizată de procurori stabilirea adevărului? „Impresia mea este că, undeva, cineva se joacă cu acest dosar”, spune Eugen Iancu. „Ȋn decembrie 2015, cineva se bătea cu pumnii în piept că a rezolvat un prim dosar din Colectiv (n.r. - DNA, dosarul pompierilor ISUBIF). E a doua persoană care pe mine m-a dezamăgit foarte mult. Aveam doi oameni în care credeam: un mare salvator și o mare procuroare. Din păcate, în (cazul) Colectiv, amândoi și-au bătut joc de viața copiilor noștri și de dosarele care au urmat”, consideră Eugen Iancu.

Luna viitoare vom comemora 2 ani de la tragedia din Colectiv. Pirotehnistul care a adus, a montat și a aprins artificiile ce au generat incendiul nu a fost trimis nici până acum în judecată. Dosarul e instrumentat de Parchetul General, cel care anul trecut, cu același probatoriu, finaliza dosarul patronilor pe repede-nainte, în numai 6 luni de anchetă.