Peste trei ore a durat audierea lui Leva Mihail. La finalul ei, apărătorul lui Dinu Flori a solicitat judecătorului să declare ședința nepublică, deoarece clienta lui „dorește să dea mai multe informații despre aspecte menționate la pagina 79 din rechizitoriu”. 

Singurele ne-părți din sala de judecată eram eu și Trandafirescu, un condamnat pentru trafic de droguri care a învățat cum se prepară dezinfectanții, în timp ce aștepta reabilitarea judecătorească.

Laboratorul ImunoMedica


Judecătorul ne miluiește pe toți cu o pauză de zece minute. Când ședința e reluată, avocatul inculpatei ce urmează să dea declarație își motivează cererea pe art.352, alin.(2) și (5) din Codul de Procedură Penală. Judecătorul îl cheamă pe avocat mai aproape și discută cu el, în șoaptă, peste masa prezidiului. E ca în filmele americane. Dar fără subtitrare. „Oricine demonstrează că are un interes legitim poate face cerere de studiere a dosarului și va citi declarația de inculpat”, spune judecătorul. Are dreptate. Dosarul HEXI PHARMA e singurul, din câte știu, care a stat la pozat în interiorul arhivei Tribunalului  București.

Judecătorul respinge cererea avocatului și spune că „declarația unui inculpat nu poate fi nepublică”. 

Dinu Flori, fost director general al HEXI PHARMA, a fost trimisă în judecată de Parchetul General sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 acte materiale) și pentru participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

„Recunoașteți infracțiunile?”, întreabă judecătorul. „Nu am ce să recunosc, domnule judecător”, răspunde inculpata. Ca și Leva Mihail, fost șef de producție la HEXI PHARMA, nici Dinu Flori nu dorește să meargă pe procedura simplificată, care i-ar reduce cu o treime limitele pedepselor.

„Nu recunosc infracțiunile puse pe seama mea în actul de sesizare al instanței. Mențin declarațiile date în faza de urmărire penală”, își începe inculpata declarația. Judecătorul o ajută cu întrebări. Ba mai mult, îi spune că singura ei preocupare ar trebui să fie demontarea acuzațiilor ce i se aduc  în rechizitoriu, și anume că, știind despre acele produse că sunt neconforme, ea totuși le-a comercializat.  

„Sunt absolventă a Facultății de Biochimie din cadrul Universității București, dar nu am profesat niciodată în calitate de biochimist, fie în mediul didactic, fie în producție, cercetare”, declară Dinu Flori. „Am absolvit un master în domeniul managementului afacerilor comerciale și m-am specializat în marketing - vânzări. 

În septembrie 2000 m-am angajat la HEXI PHARMA (pe atunci se numea Universitar Pharma), în funcța de reprezentant vânzări, în urma unui anunț din ziar. Patronul lui HEXI PHARMA era Dan Condrea, pe care l-am cunoscut la angajare. Conform fișei postului, atribuțiile mele constau în promovarea produselor HEXI PHARMA și în cercetarea pieței, pe teren, cu privire la concurența produselor HEXI PHARMA. Ca agent de vânzări, cunoșteam doar fișa tehnică a produselor, ce conținea informații legate de concentrația produsului care era similară cu cea inserată pe eticheta produsului. 

La momentul angajării mele, nu exista un director de producție, responsabil cu fabricarea produselor fiind un farmacist, Virgiliu Condrea, care era tatăl lui Dan Condrea și, probabil, și asociat în firmă.

Prin 2009 s-a angajat la firmă Popa Ioana, în calitate de șef de producție, fiind responsabilă de procesul de fabricație a acelor dezinfectanți, ea răspunzând de calitatea produselor, respectiv de concentrația acestora, cea reală și cea declarată. 
Arăt că niciodată Popa Ioana nu mi-a spus că ar exista discrepanțe între concentrația de substanță activă efectiv existentă în produs și cea declarată, respectiv inserată pe eticheta produsului.

Arăt că testele efectuate pe unele produse s-au făcut inițial în străinătate (Cehia, Germania), iar ulterior, după 2009 - 2010, s-au făcut la Unilab, parte din rezultate fiindu-mi comunicate prin e-mail, deoarece îmi erau necesare și mie, care promovam acele produse. 

Testele de eficacitate se făceau obligatoriu, de fiecare dată, la lansarea unui produs nou.

Agenții de vânzări din teren adunau informații despre produsele concurenței și ne uitam cam ce conțin ele și îi comunicam domnului Condrea acest aspect, solicitându-i să fabricăm și noi un produs similar, dar mai performant. Din câte știu, domnul Condrea îi comunica asta directorului de producție de la acel moment, solicitându-i să întocmească o rețetă pentru fabricarea produsului dorit. 
Pentru noile produse pe care intenționam să le producem, se fabrica acest produs în cantități mici, din rațiuni economice, se trimiteau mostre la Unilab sau în străinătate, iar testele confirmau sau infirmau performanța noului produs. 
Dacă testele nu erau trecute de aceste produse, nu se mergea mai departe cu avizarea și lansarea pe piață a produselor noi.

Arăt că HEXI PHARMA producea pentru vânzare aproximativ 20 de produse, care trecuseră de Comisia de Avizare (n.r. - pentru Produse Biocide) și, prin urmare, testarea lor se făcea numai în condițiile în care parte din substanță - «excipients» -, mai puțin substanța activă - se schimbau, aceste aspecte fiind de competența inginerului chimist. 
Arăt că destul de rar rezultatele acestor teste îmi erau comunicate și mie. 

Cu câteva zile înaintea declanșării scandalui media referitor la produsele fabricate de HEXI PHARMA am aflat de la administratorul societății, Nedeloiu Marilena, în urma unui control de la DSP București, că ziaristul Tolontan umbla cu niște flacoane din produsele HEXI PHARMA, afirmând că nu se respectă concentrația produsului trecută pe etichetă și că are și niște teste efectuate la ICECHIM care demonstrează acest lucru.

Arăt că inculpatul Leva Mihail nu mi-a adus niciodată la cunoștință că produsele fabricate de HEXI PHARMA nu ar respecta concentrația trecută pe etichetă. Nici Popa Ioana nu mi-a adus la cunoștință acest aspect, am adus ca probe conversațiile purtate cu ea pe messenger, probe care au fost ignorate de Parchet”. Această ultimă frază a inculpatei e însă trecută cu vederea de judecătorul care dictează declarația grefierei.

Inculpata continuă. „Referitor la produsul SUPRASEPT, am cunoștință de următoarele: la Spitalul Județean din Timișoara s-a desigilat un bidon de 5 litri cu SUPRASEPT - dezinfectant pentru podele -, s-a folosit parte din produs și, din câte mi-a comunicat agentul de vânzări din zona Timișoara, acel recipient nu a mai fost apoi închis; nucleul de epidemiologie din spital a luat probe din bidon și au descoperit o bacterie. Asta se întâmpla în 2013-2014, mult anterior izbucnirii «scandalului» (n.r. - ghilimele sunt puse de grefieră la sugestia domnului judecător). Le-am comunicat lui Dan Condrea, precum și inculpatului Leva acest aspect, cu privire la contaminarea produsului SUPRASEPT, reacția inculpatului Leva fiind aceea de a contesta veridicitatea analizei făcute de spital. Am făcut teste la Unilab, eșantionul fiind prelevat dintr-un bidon aflat în depozitul societății, Unilab comunicându-ne că produsul este eficient și că nu este contaminat cu vreo bacterie rezistentă la acțiunea produsului.
Arăt că, în urma testelor efectuate la Unilab, SUPRASEPT a fost produs și comercializat în continuare. Spitalul ne-a comunicat apoi că acea contaminare a existat doar în cazul acelui recipient, păstrat probabil în condiții necorepunzătoare.”

Declarația inculpatei se încheie. Procurorul de ședință de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București nu are nicio întrebare pentru ea. Ca și în cazul inculpatului Leva Mihail, întrebări pun doar avocații din sală, cei care apără HEXI PHARMA, dar și cei care reprezintă interesele spitalelor constituite părți civile în dosar.  

Inculpata răspunde, rând pe rând, acestor întrebări.

• „Nu am fost niciodată consultată la înlocuirea rețetelor, această atribuție aparținând șefului de producție, conform fișei postului și protocolului de funcționare și organizare, care era un fel de «Codul Penal al lui Condrea», pentru că prevedea și sancțiuni pentru abateri”, spune Flori Dinu. 
„Exista și vreo obligație să nu divulgați în exterior informații despre companie?”, vrea să știe judecătorul. „În 2015, Condrea a venit cu ideea unui act adițional de confidențialitate, dar eu n-am fost nevoită să-l semnez”, răspunde inculpata.

• Ce conțineau dosarele pentru avizarea unor produse?, vrea să știe un avocat. Răspunsul vine, reformulat de judecător, „cu liniuță de la capăt”: „Dosarele în vederea avizării unor produse noi conțineau:
- fișa de securitate a produsului ce conținea datele fizico-chimice, substanțele și concentrația lor; fișa era întocmită de inginerul chimist.
- fișa tehnică a produsului, ce cuprindea informații privind utilizarea produsului, informații cu privire la modul de utilizare; era întocmită de domnul Condrea care, fiind medic de profesie, avea cunoștințe în acest domeniu.
- proiectul de etichetă, care era pus la dispoziție de către Condrea; erau inserate compoziția produsului, concentrația fiecărui element, respectiv, a substanței active.
- o cerere adresată Comisiei de Avizare; cererea era semnată uneori de mine sau de administratorul societății.
- buletinele de analiză de la Unilab care atestau eficacitatea produslui.
Nu se insera în buletinul de analiză componența produsului, pentru că nu se solicita acest aspect de către Comisia de Avizare.”

• Al cui era Unilab?, vrea să știe altcineva. „Inițial, Unilab i-a aparținut lui Dan Condrea, dar nu mai știu dacă și ulterior a rămas în proprietatea sa. Unilab era singurul laborator din România acreditat de un organism internațional independent (RENAR).” 

Judecătorul vrea să știe cum de, deși testele ieșeau bine, iar laboratorul era acreditat, din dosarul Parchetului General rezultă că dezinfectanții de la HEXI PHARMA erau ineficienți. E rumoare în rândul avocaților care apără inculpații. „Poate că au fost contaminate produsele chiar de Parchet”, spune o avocată. „Noi nu știu cum am fost sigilate, transportate și analizate acele probe. Nu există niciun document la dosar în acest sens!”, o completează un avocat. 

„Eu nu cred nici acum că dezinfectanții HEXI PHARMA au fost ineficienți, așa cum se spune”, declară Florin Dinu.        

• Cine aproba rețeta după care era fabricat un nou produs? o întreabă un avocat. „Rețeta finală pentru un nou produs era aprobată de domnul Condrea, el fiind cel care hotăra dacă acea rețetă se pune sau nu în aplicare. Este adevărat că parte din acele rețete erau semnate și de către mine, dar nu am verificat niciodată dacă datele din rețetă corespund cu datele din avizul sanitar sau de pe etichetă.” „Ați semnat ca primarul?”, o întreabă judecătorul. „Exact așa”, confirmă inculpata. „Dar de ce era nevoie să semnați? Era importantă semnătura dumneavoastră?”, vrea să știe judecătorul. „În lipsa semnăturii mele pe acele rețete, dosarul nu putea fi înaintat la Comisia de Avizare, fiind necesară semnătura conducătorului de unitate, iar eu fiind director general.”

• „Nu am de unde să știu dacă fișa tehnică a produsului cuprindea aceleași informații ca și rețeta aprobată.”

• „Nu știu dacă angajații din producție erau obligați să respecte rețetele aprobate, conform fișei postului lor.”

• „Arăt că parte din testele ce urmau a fi efectuate la Unilab pentru noile produse erau solicitate fie de mine, fie de domnul Condrea, laboratorul comunicându-ne rezultatele pe e-mail.
Nu-mi amintesc ca testele efectuate la Unilab pentru produsele noi să fi arătat deficiențe cu privire la aceste produse.”  

• „Rezultatele testelor efectuate ce arătau calitatea produsului fabricat de HEXI PHARMA ne ajuta în promovarea acelui produs.”

„Încă nu cred că produsele sunt neconforme”, repetă Dinu Flori.

• „Arăt că la promovarea produselor de către agenții de vânzări din teritoriu se trimiteau eșantioane de produs, pentru ca aceștia să le prezinte protențialilor cumpărători. La achizițiile pe licitație publică (n.r. - în valoare de peste 30.000 de euro; sub această sumă, spitalul achiziționa direct) apărea un caiet de sarcini pe SEAP sau îl cumpăram de la unitatea sanitară și pregăteam documentația aferentă ofertei noastre, iar una din condițiile caietului de sarcini era prezentarea de mostre, fapt pe care îl făceam odată cu depunerea documentației. Alegerea produsului de către cumpărător avea în vedere și testarea calităților produsului, la licitație participând de regulă mai mulți ofertanți.”

• „Una dintre obligațiile legale ale unităților sanitare era ca, la finalizarea contractului, să emită un certificat de constatare a îndeplinirii obligațiilor contractuale, respectiv dacă produsul a fost livrat în cantitatea solicitată și dacă a avut calitatea solicitată.
Nu a existat niciun certificat care să ateste nerespectarea prevederilor contractuale de către HEXI PHARMA.”

• „Niciun spital nu a avut vreodată în caietul de sarcini informații cu privire la compoziția chimică a produsului solicitat, acest lucru fiind interzis prin lege, pentru a nu se face trimitere la un anumit produs, marcă.”

• Avocatul care reprezintă interesele Spitalului Colentina vrea să știe dacă în contractele încheiate cu unitățile sanitare HEXI PHARMA menționa și fișa tehnică a produselor (n.r. - neconformă cu realitatea, după cum am văzut). „Arăt că în contractele cu spitale nu era inserată fișa tehnică a produslui, astfel cum fusese ea prezentată la licitație, pentru că nu se cerea, concentrațiile substanțelor ce compuneau produsul nefigurând în caietul de sarcini.”

• „Spitalele testau produsele primite, pe compoziție, pe concentrație, pe contaminare.”

• „Am fost asociat, din 2008, la Medical Cleaning Clinic împreună cu Dan Condrea și am rămas în firmă și după decesul acestuia. Nu primeam salariu de acolo.”

Când se încheie declarația celui de-al doilea inculpat, în clădirea Tribunalului București nu mai sunt decât jandarmii și femeile de serviciu. 

Judecătorul pare hotărât să trateze cauza cu maximă celeritate. La termenul următor, în 10 mai a.c., vor fi audiați primii 5 martori din rechizitoriu. Parchetul solicitase reaudierea tuturor celor 35 de martori care au dat declarație în faza de urmărire penală, însă judecătorul a apreciat că nu ar fi utilă audierea a zece dintre ei. 

Avocații își notează poziția din tabel a acestora. Prima pe lista celor zece martori eliminați e fosta șefă de producție de la HEXI PHARMA.