Punerea pietrei de temelie pentru reconstruirea Bisericii Sfântul Arhanghel Mihail din Vința a avut loc sâmbătă în Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului. La eveniment au participat inițiatoarea proiectului de salvare a bisericii istorice, Raluca Prelipceanu, directorul Complexului Național Muzeal ASTRA Sibiu, Ștefan Ciprian Anghel, directorul de producție al companiei CupruMin S.A. Abrud, Mircea Goia, protopopul ortodox de Câmpeni, pr. Radu Culda, protopopul greco-catolic de Cluj-Gherla, pr. Cristian Arinel Sabău, un sobor de preoți ortodocși și unul de greco-catolici, profesorul Ioan Vlad de la U.B.B. Cluj și ierodiaconul Isac de la Mănăstirea Lupsa, ansambluri folclorice din Munții Apuseni și din Maramureș, interpreta populară Veta Biriș, localnici din Vința și Sibiu, credincioși ai bisericii de lemn din incinta muzeului.

Biserica de secol al XVIII-lea din satul Vința, simbol al rezistenței românilor din Munții Apuseni la politicile de asimilare din Imperiul Habsburgic, era amenințată cu dispariția, în chiar Anul Centenar al Marii Uniri, prin inundarea cu apele iazului de la Valea Șesei, în care se decantează sterilul provenit din exploatarea minieră Roșia Poieni. Biserica istorică din Vința a găzduit ultima slujbă pe 13 aprilie 2018, în Săptămâna Luminată, după care a fost închisă din cauză că apele otrăvite, care înghițiseră cimitirul satului, băteau la poarta ei. Părea că aceasta va urma destinul tragic al altei biserici, din satul Geamăna, înghițită de sterilul deversat în 1986. Intervenția energică a doamnei Raluca Prelipceanu, care a inițiat o campanie de mediatizare a cazului și de sensibilizare a opiniei pubice, lansând un album fotografic cu pictura interioară a bisericii din Apuseni și o strângere de fonduri, înaintând un memoriu Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia și participând la șantierul inițiat de specialiștii Muzeului ASTRA Sibiu la Vința, a condus la salvarea unei părți importante din pictura și lemnăria locașului de cult, transferate toamna trecută la Sibiu.  
 
„Povestea bisericii Sfântului Arhanghel Mihail din satul Vința, comuna Lupșa, începe în jurul anului 1760 când se pare că a fost ridicată pe locul unei biserici vechi de lemn. Conform însemnărilor preotului și învățătorului Sebastian Ciapa, preotul ce deservea la vremea aceea comunitatea din satul aflat între dealuri se numea Ion Ianc. Poate că biserica a fost ridicată în timpul lui sau poate al unui predecesor, nu putem ști cu siguranță. Data 1763 a fost însă marcată pe un Liturghier de strană donat bisericii din Vința, în timp ce clopotul ce poartă data 1775 a fost special turnat pentru biserica din Vicea, vechea denumire a localității. Dacă luăm în considerare aceste date și ținem seama că biserica era clădită în partea de jos din piatră de râu, în timp ce bolta și turla erau din lemn, ajungem la concluzia că aici locuia o comunitate prosperă, o comunitate minieră cu oameni vrednici și cu o oarecare bunăstare. Această comunitate a nimicit, de altfel, un corp de armată austriac în timpul Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan în bătălia ce s-a dat în Valea Vinții. O vreme și Crișan a găsit adăpost pe aceste meleaguri înainte de a fi trădat și prins. Un alt reper sigur ni-l oferă pictura bisericii, realizată între 1819 și 1821 de maestrul Simion Silaghi Sălăgeanu din Abrud împreună cu fiul său, Simion. Acesta a fost numit „zugravul Apusenilor” datorită activității sale intense în regiune, unde a pictat fie programul iconografic complet, fie iconostasul și icoanele împărătești, în majoritatea bisericilor din sate, precum și în cele 3 biserici românești din Abrud, două ortodoxe și una greco-catolică. Simion Silaghi era considerat unul dintre cei mai buni zugravi ai timpului său și faptul că vințenii l-au ales pentru a le picta biserica este un alt indiciu al prosperității comunității de aici. Sebastian Ciapa l-a numit „pictorul românilor”. Pictura realizată de el aici este deosebit de complexă, cu ilustrări inedite din Cartea Apocalipsei și este o invitație de a pătrunde în Împărăția ce va să fie. 

Și, totuși, această biserică ar fi fost îngropată în negura uitării și în apele lacului de steril deversate de exploatarea minieră Roșia Poieni, iar frumusețea ei ar fi rămas de-a pururi ascunsă privirilor lumii, dacă ea nu ar fi fost descoperită pe 13 aprilie 2018 de Raluca Prelipceanu, care a început o amplă campanie de mediatizare a acestui caz, implicând diverse personalități din lumea artelor: pictori, restauratori, arhitecți. În cele din urmă, după patru expoziții organizate la Găbud, la București, Albă Iulia sau Sibiu, biserica din Vința a ajuns în mod nesperat în atenția publicului. Totodată, Raluca Prelipceanu, dorind să atragă atenția autorităților, a editat un album ale cărui costuri au fost suportate de firma de arhitectură a domnului arhitect Decebal Becea și a întocmit un memoriu înaintat Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, semnat și de președintele Academiei Române, prof. dr. Ioan Aurel Pop. Cu ocazia lansării acestui album pe data de 4 iulie 2018 la Muzeul Țăranului Român din București, unde s-au reunit numeroși specialiști și oameni de cultură, s-a semnat primul acord de colaborare în vederea salvării bisericii din Vința între Compania CupruMin, care conduce exploatarea minieră de la Roșia Poieni, Arhiepiscopia Română de Alba Iulia, fundația ProPatrimonio și doamna Raluca Prelipceanu. Pe 30 iulie 2018 se deschidea primul șantier, acela de extragere a picturii pe zid de tip frescă, ce se va dovedi a fi și cel mai dificil, din cauza stratului pictural subțire și a așa-numitei tencuieli „la piele”. Șantierul, care a reunit mai mulți restauratori din București, Turda sau Timișoara, s-a derulat sub coordonarea administrativă a Ralucăi Prelipceanu și s-a încheiat abia la sfârșitul lunii octombrie. În urma acestui șantier au rezultat 144 de fragmente de frescă, depozitate în prezent la Muzeul ASTRA din Sibiu. Șantierul de extragere a picturii pe lemn și a elementelor de lemn pictat s-a derulat pe parcursul primei săptămâni din luna septembrie 2018, sub conducerea doamnei Geanina Ionescu, director artistic al Muzeului ASTRA Sibiu, iar turla și pietrele din zid au fost ridicate de firma de demontări a domnului Gavrilă Cocian. 

Operațiunea de demontare a bisericii a fost susținută financiar de compania CupruMin, care a contribuit cu 200.000 lei, de Muzeul ASTRA Sibiu, care a susținut costurile de extragere a picturii pe lemn și a elementelor de lemn pictat, precum și din contul de donații deschis în acest scop de Asociația „Rost”, din care s-au plătit 38.835 lei.

Toate aceste eforturi au fost încununate de succes, astfel încât, sâmbătă 13 iulie 2019, s-a pus piatra de temelie a bisericii Sfântului Arhanghel Mihail în cadrul Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului, locul unde bisericuța din Vința urmează să fie reconstruită în următorii doi ani. Iconostasul acesteia a fost deja restaurat de o echipa de specialiști aflați sub îndrumarea doamnei Geanina Ionescu și așteaptă să fie repus la locul său. După 250 de ani de la sfințirea ei, biserica din Vința a ajuns la ziua punerii pietrei de temelie din noul amplasament, ceea ce reprezintă un prim pas pentru ca acest simbol al unei comunități de moți din Apuseni să fie reconstruit, deschis și cunoscut publicului larg, dând mărturie despre istoria și spiritualitatea românilor”, se arată într-un comunicat transmis de Raluca Prelipceanu în exclusivitate pentru ActiveNews
 

„Călătoria Bisericii din Vința spre muzeul nostru a început din 2017, când directorul Institutului Național al Patrimoniului, d-l Ștefan Bâlici, ne-a apelat să ne propună salvarea Bisericii din Vința. Apoi a început drumul anevoios al ajungerii acestei biserici la noi în Muzeul ASTRA. Compania minieră CupruMin Abrud a acordat sprijin financiar și a susținut eforturile de transferare a Bisericii din Vința la noi în muzeu. Nu a fost deloc ușor, pentru că la demontare colegii noștri de la Muzeul ASTRA au depus eforturi rar întâlnite în secolul al XXI-lea într-o instituție de stat din România ca pictura să fie salvată în întregime, atât cea pe lemn cât și cea pe frescă, la care a ajutat și doamna Raluca Prelipceanu. (...) Biserica din Vința va fi un monument funcțional la noi în Muzeu. Sperăm ca în anul 2021 să fie gata pentru sfințire. Această Biserică nu este a noastră, ci a dumneavoastră a tuturor, noi doar avem onoarea să o găzduim și să vă găzduim! Mulțumirile mele se îndreaptă către colegii mei care au trudit ca biserica să ajungă în muzeu și să fie edificată: directorul Muzeului în aer liber, Lucian Robu; coordonatorul restaurării și conservării monumentelor în Dumbrava Sibiului, d-l Iov Tolemei; d-na director a Centrului pentru Patrimoniu ASTRA, Geanina Ionescu; d-na Galatâr Camelia. Fără ei nimic din toate acestea nu se putea realiza, sunt oameni care, împreună cu echipele lor de muzeografi, de restauratori, merită toate rugăciunile voastre pentru ca acest muzeu să aibă o continuitate sigură în următoarea sută de ani. Ca și continuatori ai ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - n.r.), noi vă asigurăm de toată dorința și sacrificiul nostru pentru ca acest muzeu să aibă continuitate și Dvs. să fiți siguri că avem niște valori și niște resurse pe care puțini le au, dar trebuie să le conștientizăm și să fim mândri de ele”, a declarat Ștefan Ciprian Anghel, directorul Muzeului ASTRA Sibiu, gazda evenimentului de sâmbătă.

„Compania CupruMin și-a propus ca Biserica din Vința să nu mai rămână în iazul de decantare a exploatării miniere și, în acest sens, a făcut demersuri în urmă cu 3-4 ani. Mai întâi, s-a obținut binecuvântarea Arhiepiscopului Irineu al Alba Iuliei, după care s-a luat legătura cu cetățenii din zona Vința, s-a identificat un teren din zona Vința, s-a discutat cu proprietarii... Dar, până la urmă, cu implicarea mai multor persoane, dintre care o remarc în mod deosebit pe d-na Raluca Prelipceanu, s-a găsit soluția transferării Bisericii de la Vința către Muzeul ASTRA din Sibiu. Nu a fost ușor, s-au implicat multe persoane și instituții, dar ne bucurăm și credem că, până la urmă, soluția cea mai bună este aici la Muzeul ASTRA, având în vedere ce se întâmplă la ora actuală cu satele românești, în special cu satele de munte, unde practic asistăm la o depopulare și chiar desființare a acestor localități. Considerăm că soluția cea mai corectă este ca Biserica să fie aici în Dumbrava Sibiului și să dăinuie mai departe, arătând vizitatorilor muzeului și vorbind credincioșilor care îi vor trece pragul despre istoria celor din zona noastră, Lupșa. Comunitatea de care aparține satul Vința este reprezentată aici într-un număr foarte mare, împreună cu viceprimarul localității, cu o parte dintre consilieri, cu preoții parohi ai bisericilor din Lupșa, părintele protopop de la Protopopiatul Câmpeni de care aparținem, corul bisericii din localitate, care ne va încânta cu un program de pricesne și cântece patriotice. Suntem o comunitate mică, dar căreia îi pasă de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Delegația de lupșeni este însoțită de Steagul nostru Centenar, încărcat de emoția manifestărilor de la Centenarul de la 1 Decembrie 2018, când delegația de lupșeni a făcut drumul peste munți până la Alba Iulia. Ne bucurăm că suntem aici și că am reușit ca această biserică să fie salvată. Compania CupruMin este reprezentată aici și de conducerea executivă, de o delegație numeroasă de salariați, de ansamblul folcloric „Țarina” al CupruMin-ului, care o are ca invitată pe d-na Veta Biriș, o bună prietenă a ansamblului Țarina; avem Maramureșul prezent aici cu Ansamblul din Iehud „Am fost și-om fi”, avem grupul de tulnicărese de la Câmpeni, coordonat de d-na Mariana Gligor, declarată tezaur uman viu; avem pe Nicolae Tuhuț; pe reprezentanții ASTRA Alba Iulia. Nu în ultimul rând, vreau să-i amintesc pe lupșenii stabiliți pe alte meleaguri, care au dorit să fie prezenți azi aici și cărora le mulțumim pentru participare. Mulțumim tuturor persoanelor și instituțiilor care au contribuit efectiv la această lucrare. Partea de recuperare a picturii, de demolare, de transport și depozitare n-a fost ușoară, a implicat eforturile echipei muzeului ASTRA Sibiu, ale unor salariați ai CupruMin, ale vecinilor și enoriașilor din Vința. Toți aceștia au demonstrat că este posibil să se realizeze lucruri memorabile, dacă există implicare și voință. Mulțumim gazdelor noastre, Muzeului ASTRA, pentru bunăvoință și primirea călduroasă. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ducem la bun sfârșit ceea ce am început și să ne revedem la sfințirea acestui locaș în număr cât mai mare și sănătoși”, a declarat Mircea Goia, reprezentant al companiei CupruMin S.A. Abrud.
 
„Ne bucurăm să fim aici împreună cu Dvs. la acest moment foarte important pentru Bisericuța din Vința. Așa cum mulți cunoașteți, Biserica de la Vința și cea de la Geamăna au fost în același pericol. Cea de la Geamăna a fost deja pierdută, dar poate că așa a fost voia lui Dumnezeu. În ceea ce privește biserica din Vința, ÎPS Irineu al Alba Iuliei a dat binecuvântare să fie strămutată în Muzeul Satului (C.N.M. ASTRA Sibiu - n.r.) și, cu ajutorul Companiei CupruMin Abrud și a multor altor oameni de bine care au pus umărul, iată, biserica a fost adusă aici. Este doar o parte din bisericuță, piatra de temelie, iar pictura care a fost luată se află încă la restaurare și, poate peste un an sau doi, va fi pusă la loc. (...) Sunt probleme mult mai dureroase între noi, românii, fiindcă nu suntem vrednici să fim uniți: nu știm ce înseamnă unitatea! Dacă ar fi fost oamenii din Lupșa de față aici care au participat și au purtat acest steag la Marea Unire, s-ar fi supărat tare că nu avem unitate. Un om sănătos va spune în felul următor, fără a dori să supere pe nimeni: oare preoții dinainte n-au știut face slujbă și ceilalți au știut-o face mai bună? Iată ruptura dintre noi, pe care trebuie s-o recunoaștem. Vă mai dau un exemplu din Lupșa, nu ca să lovesc în greco-catolicii uniți cu Roma: un tată și-a omorât fiul în anul 1700 din cauză că n-a vrut să treacă de la Ortodoxie la Greco-Catolicism. Vă întreb care a fost eroul, tatăl sau fiul? Vă pot spune și multe alte lucruri din zonă, dar părinții lor le cunosc pe toate. Brâncoveanu, când s-a dus la Constantinopol, i-a spus fiului său: Copile, ai grijă să nu-ți pierzi sufletul! Horia i-a spus Mariei Terezia (împărătesei de la Viena - n.r.), când l-a amenințat că îi va lua tot ce are, că poate să îi ia orice, până și cojocul de pe el, dar nu sufletul și credința, pe care nu i le poate da, pentru că le păstrează pentru Dumnezeu. Asta este adevărata trăire în limba română și în credința ortodoxă! Nu vreau să îi supăr pe frații noștri, dar până în 1700 nu a existat această ruptură, nu a existat în Țara Românească și în toată lumea, decât acolo unde a fost Imperiul Austro-Ungar, care și-a bătut joc de români, făcând să sufere bărbați și copii și femei! Oare și noi trebuie să ne batem joc de credința ortodoxă acum? N-avem unitate. Toți care au trecut, preoți, protopopi, Athanasie Anghel, episcop de la Alba Iulia, n-au vrut să-și lase bogățiile, averile, funcțiile publice, și așa au trecut la biserica soră (greco-catolică - n.r.). Poate am supărat, poate nu, dar mergeți la poalele Geamănii, aproape de Mogoș, să vedeți o Troiță ridicată în locul unde a fost prins Crișan (comandatul oștilor răscoalei lui Horea - n.r.). Trebuie să punem suflet și să gândim și să fim frați uniți, dar așa cum au știut strămoșii noștri să trăiască și să își apere credința și neamul! Oare au murit toți eroii degeaba? Au murit ca să-și apere credința și neamul. Asta trebuie să facem și noi acuma, fără nicio supărare sau indignare, să fim frați toți împreună, și să acceptăm Istoria. Dacă o cotitură a Istoriei a fost cândva de vină, din cauza celor care ne asupreau, nu trebuie să lăsăm și acum în zilele noastre ca alții să ne conducă și să ne făurească un drum sau o viață. Fiecare să credem în Dumnezeu și că numai Dumnezeu le poate face pe toate, ori că suntem ortodocși, ori greco-catolici, ori romano-catolici, să credem că doar Dumnezeu le poate face pe toate! Fără vrerea Lui, nimic, nici un fir de păr din capul omului, nu cade. Îmi cer iertare dacă pe cineva am supărat, dar nu puteam să nu spun Adevărul. Mulți dintre Dvs. nu cunoașteți și sunt multe adevăruri care ar mai putea fi spuse, dar nu vreau să supăr și îmi cer iertare tuturor: așa am fost eu crescut de Mama. Dacă Mama m-a crescut greșit, Mama va răspunde și eu, de mine! Dar, eu știu că sunt român, am crescut la strana Bisericii de la vârsta de 7-8 anișori și vreau să-L slujesc pe Dumnezeu așa cum cred eu că-i mai bine! Am și eu păcatele și greșelile mele, dar nu trebuie să schimbăm Istoria, nu trebuie să ne batem în piept că eu sunt al lui Pavel, al lui Apollo (ș.a.m.d.): toți suntem ai lui Dumnezeu!”, a mărturisit protopopul ortodox de Câmpeni, pr. Radu Culda, în aplauzele credincioșilor veniți din județele Alba și Sibiu pentru a asista la slujba punerii pietrei de temelie a Bisericii „Sfântul Arhanghel Mihail” din Vința în Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului.
 
„Mulțumim din partea bisericii Greco-catolice pentru această invitație, este o onoare pentru noi să fim astăzi aici. Avem bucuria să vedem oameni din mai multe colțuri ale țării, unii dintre ei îmbrăcați în costume populare naționale, reînviind tradițiile noastre pentru a nu le pierde în fața noii lumi care vine peste noi. Sunt lucruri care cred că nu trebuie pierdute. Felicit pe cei care s-au ocupat de aeastă strămutare, pe directorul muzeului, pe reprezentanții CupruMin, pe doamna Prelipceanu și pe toți cei care s-au implicat și încă se vor implica în această lucrare de a ridica aici această bisericuță, care era în pericol să se piardă, însă, din planul Domnului, va fi adusă aici în siguranță. Desigur, d-l director m-a rugat să fiu mai împăciuitor, dar un pic de răspuns trebuie să-i dau părintelui protopop: Dacă a pomenit de Horea, de Crișan, de ceilalți care nu au renunțat la credința lor, și noi putem aduce exemplul celor 7 martiri de curând declarați fericiți de sfântul părinte Papa Francisc pe Câmpia Libertății, care au murit în închisori tocmai pentru că nu au vrut să se lepede de credința lor și de fidelitatea față de sfântul părinte Papa, ca urmaș al lui Petru și conducător al Bisericii Universale. În timpul istoriei, în această biserică au slujit preoții greco-catolici o vreme. Apoi, au slujit frații ortodocși. Astăzi, din nou, am slujit o dată unii, o dată ceilalți. Cred că ar trebui să ne rugăm cu toții ca, după înălțarea pe acest loc a bisericuței, să continue, cel puțin într-un prim pas, celebrarea slujbelor de ambele culte. De exemplu, la Muzeul Etnografic din Cluj, cel puțin într-o bisericuță se celebrează botezuri sau cununii când de unii, când de ceilalți. Deci, se poate. Chiar eu am celebrat o cununie anul trecut acolo. Dorința mea este ca, așa cum suntem împreună acuma, să fim cât mai repede posibil și să slujim deodată în aceeași biserică și nu separat. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu și să binecuvânteze lucrarea celor ce au contribuit ... ”, a declarat protopopul greco-catolic de Cluj-Gherla, pr. Cristian Arinel Sabău.

Alte persoane au precizat că această bisericuță de munte a fost și a rămas ortodoxă în perioada Uniației din Transilvania, infirmând faptul că la Vința ar fi slujit vreodată preoții români greco-catolici uniți cu Roma, deși la unele parohii ardelene foste ortodoxe acest lucru s-a întâmplat în epocă (sec. al XVIII-lea - al XIX-lea).




Dragă cititorule,
dacă ți-a plăcut acest articol, te rugăm ceva.

De peste 5 ani, ActiveNews este vocea pe care sute de mii de români o primesc în fiecare zi, dar care în același timp fisurează stabilimentul politic și economic care dorește să supună și România.

ActiveNews este un site independent din punct de vedere editorial, ceea ce înseamnă că ne stabilim singuri prioritățile și strategia. Jurnalismul nostru este liber de influențe comerciale și nu este influențat de către moguli, milionari sau acționari.

Nimeni nu-l editează pe editorul nostru. Nimeni nu ne direcționează opiniile.

Aceste aspecte sunt de o importanță critică într-o țară în care mass-media corporatistă face legea. Într-o Românie în care interesele economice ale marilor jucători dictează reacția presei, și nu interesul pe termen lung al acestui popor.

ActiveNews este singurul loc din .ro unde ați putut citi despre fapte și oameni care altfel nu ar fi apărut niciodată pe piața media din România. Știi bine asta.

Am câștigat împreună multe bătălii, văzute și nevăzute, dar Țara are nevoie de mai mult decât simpla noastră supraviețuire. Țara Noastră are nevoie de jurnalism curat, scris cu gândul la valorile pe care le-am primit de la înaintașii noștri. Țara noastră are nevoie de curaj pentru a expune impostura și trădarea, iar pentru asta e nevoie de informație. Informație, nu diversiune sau divertisment.

Implică-te Susține ActiveNews