ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în ziua de miercuri, 17 mai 2017, o acțiune de investigații arheologice în municipiul Botoșani, privind deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești ale lui Iulian Mugur Călinescu, un tânăr decedat în urma unei grave afecțiuni medicale, despre care se presupune că a fost cauzată de anumite proceduri la care a fost supus în timpul anchetelor de la Securitate, informează IICMER într-un comunicat.

Activitățile din teren se vor desfășura în colaborare cu Parchetul Militar Teritorial Iași, Institutul de Medicină Legală din Iași, Primăria mun. Botoșani, AFDPR – Filiala Botoșani și Televiziunea Română.


Despre cazul lui Mugurel Călinescu, ActiveNews a scris aici și aici, cazul său, deși dramatic, fiind în mare parte necunoscut opiniei publice din România.

Eroii care nu se văd se uită. Povestea adolescentului care a sfidat regimul comunist înarmat cu o cretă școlară. „Prin ceea ce am făcut, adevărul ieșea la lumină”

Tehnici de interceptare ale Securității înainte de ’89 și stenograme. Povestea adolescentului care a sfidat regimul comunist, înarmat cu o cretă școlară

Pe baza contextului, a evoluției și particularităților specifice acestui caz, la care se adaugă unele mărturii, IICMER are suspiciunea că moartea lui Mugur Călinescu a putut fi provocată de tratamentul ce i s-a aplicat la Securitate. Conform părerii specialiștilor în domeniu, există posibilitatea ca o persoană să poată fi iradiată și prin ingestia unor cantități de substanțe care se pun de obicei în băuturi. Izotopii radioactivi se fixează în țesuturile organismului, reacționând în timp cu efect negativ asupra stării de sănătate a persoanei contaminate, putând provoca boli grave care duc la moarte, leucemia fiind una dintre acestea.


Pe plan național există și alte cazuri similare, semnalate mai ales în cursul anilor 70-80 ai secolului trecut, în care multe persoane au decedat în urma unor proceduri suportate în timpul anchetelor de la Securitate, moartea acestora survenind din cauze medicale. Era și aceasta o tehnică subtilă și „curată” pentru a se scăpa de cei incomozi într-un timp relativ mai lung și nu chiar pe moment, care nu lăsa însă urme vizibile pe trupurile victimelor. Din păcate, niciodată până în prezent astfel de cazuri nu au fost verificate și cercetate de instituțiile abilitate ale statului pentru a putea fi dovedite. Din această optică, cazul Iulian Mugur Călinescu poate servi ca exemplu și ar putea deschide o lungă listă de victime decedate în astfel de condiții.

După 1990, Rodica Uncescu, decedată în urmă cu un an, a căutat să arate sacrificiul fiului ei. Abia în 2004, după mulți ani de încercări, ea a reușit să vadă dosarul de la CNSAS întocmit pe numele fiului său. În 2006, Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă (CCCLRA) ce funcționa în cadrul Ministerului Justiției a refuzat să-i acorde lui Mugur Călinescu, post-mortem, calitatea de luptător împotriva regimului totalitar. Rodica Uncescu a atacat decizia CCCLRA în instanță, iar în 2007 Curtea de Apel Suceava i-a admis acțiunea și a recunoscut, în favoarea fiului reclamantei, calitatea de luptător în rezistența anticomunistă. Împotriva acestei sentințe Ministerul Justiției a declarat recurs, însă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a respins. Ca urmare, în 2008, CCCLRA a fost obligată să recunoască și să-l declare pe Iulian Mugur Călinescu luptător anticomunist.

Demersul IICMER dorește să contribuie la stabilirea împrejurărilor și a cauzelor reale care au determinat decesul lui Mugur Călinescu, pentru acest lucru fiind necesară deshumarea rămășițelor pământești ale acestuia. Pentru lămurirea tuturor aspectelor controversate ale cazului, definitorii vor fi rezultatele analizelor medicale și ancheta Parchetului Militar.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare din Cluj, Aiud, Alba Iulia și Turda, alcătuit din Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza. Investigațiile se vor desfășura în prezența reprezentanților Parchetului Militar, care a fost sesizat de IICCMER în acest caz. Lucrările din teren se vor desfășura cu sprijinul Primăriei mun. Botoșani.