Occidentul a instituit sancțiuni după sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invadării Rusiei. Dar acestea, ca un bumerang care nu a nimerit ținta, s-au întors împotriva lansatorului.

Însă Rusia nu pare să sufere prea mult de pe urma lor. Dimpotrivă, regimul lui Putin obține mai mulți bani astăzi decât anul trecut din vânzarea gazelor naturale și a petrolului.

Iar rubla rusească, după o cădere inițială, a avut un curs ascendent și s-a consolidat în asemenea măsură încât a devenit „Moneda Anului”.

Dimpotrivă, cel care suferă cel mai mult de pe urma sancțiunilor dictate împotriva Rusiei este chiar Occidentul.

Niciodată criza energetică nu a fost mai mare, iar peste aceasta se suprapun alte efecte devastatoare: foamete, inflație, sărăcirea generalizată a populației, penurii de tot felul.

La summit-ul NATO din martie, Joe Biden a explicat că foametea și toate celelalte sunt un „preț care trebuie plătit” de popoarele occidentale pentru a-l învinge pe Putin:

„Prețul sancțiunilor nu este impus doar Rusiei... Este impus și unui număr îngrozitor de mare de țări, inclusiv țări europene și țării noastre...”

Iată însă că popoarele acestor țări nu sunt ele dispuse să plătească prețul decis de conducători peste capul lor.

Ultimul Eurobarometru, comandat de Parlamentul European, arată că opinia publică din UE nu este de acord cu aceste sacrificii.

Astfel, potrivit sondajului pan-european, 58%, respectiv 59% dintre cetățenii Uniunii Europene nu acceptă creșterea prețurilor la hrană, respectiv la energie, ca preț al luptei împotriva regimului Putin.

În ce privește România, procentul celor nemulțumiți de aceste sacrificii este sensibil mai mare decât media UE: 69% dintre români nu acceptă scumpirea energiei, iar 75% nu acceptă scumpirea alimentelor.