Noua ordonanță anunțată joi de Marcel Vela, OUG 68/2020, modifică patru acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile, respectiv: OUG 21/2004, OUG 1/2014, OG 88/2001 și Legea 481/2004, iar în urma acestor schimbări, președintele Iohannis poate declara starea de urgență de câte ori dorește, arată o analiză realizată de agenția Mediafax.

Tot în urma unor modificări legislative făcute pe bază de OUG, se schimbă definiția stării de alertă:„Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății”.

De menționat este că apare un nou concept, acela de coordonare operațională, care este definit: „totalitatea măsurilor dispuse și a acțiunilor desfășurate de către factorii de decizie premergător și pe timpul gestionării unei situații de urgență, în vederea organizării intervenției și utilizării capabilităților disponibile într-o concepție unitară, pentru atingerea obiectivelor stabilite”.


Asta înseamnă că sub umbrela conceptului „coordonare operațională”, Comitetul Național pentru Situații de Urgență poate lua orice decizie astfel încât să fie atins „un obiectiv stabilit”, adică prevenirea răspăndirii noului coronavirus, în situația de față. Deci, Ludovic Orban, șeful acestui Comitet, poate dispune măsuri, scrie Mediafax.

Iarăși, o noutate este aceea că starea de alertă se declară 30 de zile. Însă nu e doar atât: noua ordonanță de azi spune că starea de alertă poate fi prelungită cu alte 30 de zile ori de câte ori se impune. Nu este obligatoriu ca această stare de alertă să dureze 30 de zile: situația poate înceta înainte de împlinirea termenului dacă nu mai există risc.
 
Marcel Vela are și elnoi atribuții prin această ordonanță și în București. Comitetul de Urgență din Capitală poate declara starea de alertă la nivelul Bucureștiului doar cu acordul ministrului de Interne.

La rândul lui, Ludovic Orban trebuie să își dea acordul la declararea și încetarea stării de alertă la nivelul județelor, aspect menționat deja în ordonanța deja cunoscută. Însă, noutatea este că premierul poate și să prelungească această stare de alertă. Concret, Orban poate declara de câte ori este necesar starea de alertă.

Un alt alineat adăugat este acela care spune în comunitățile de risc comitetele pentru situații de urgență decid ce măsuri se pot lua pentru a diminua acel risc. Ordonanța spune că trebuie asigurată „reziliența”. De exemplu, o comunitate unde exista risc de focar era Țăndărei.

Un alt aspect important este acela că măsurile aplicate în starea de alertă sunt reevaluate în baza Constituției (articolul 93 - Măsuri excepționale) pentru a analiza dacă se impune, din nou, stare de urgență.

Practic, este o portiță legală pentru a aplica avertismentul de azi al președintelui Klaus Iohannis: „Dacă situația se va înrăutăți și datele vor arăta un număr galopant de infectări, care va duce la supraaglomerarea spitalelor, atunci nu voi ezita să declar din nou stare de urgență!”.

Un alt articol modificat este acela care spune că deciziile comitetelor pentru situații de urgență sunt obligatorii pentru destinatari. Un alt articol este acela care spune că DSU informează operativ către ministrul de Interne, către premier și către Klaus Iohannis atunci când există stări potențial generatoare de situații de urgență.

De menționat este că DSU era până acum în subordinea MAI. Ordonanța aduce modificări Legii 481/2004 privind protecția civilă, mai precis articolului 7, care odată modificat, spune că DSU (condus de Raed Arafat) face coordonarea în domeniul protecției civile. Inițial, această coordonare era făcută de IGSU, prin inspectoratele județene.