ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ȋn dimineața zilei de 28 martie a.c., chiar înainte de votul final al Camerei Deputaților, propunerea legislativă de revizuire a Constituției susținută prin semnăturile lor, de 3 milioane de români, a dispărut de pe ordinea de zi. „A fost o dezbatere, dacă am fi sau n-am fi prima Cameră sesizată”, declara, pentru Active News, Florin Iordache, deputat PSD. „Și s-a stabilit că e nevoie de o întâlnire a Birourilor Permanente reunite, pentru a tranșa această problemă”. De atunci, au trecut alte trei săptămâni, iar problema a rămas netranșată... 

Până marți, 18 aprilie. La ora 14:40 începe ședința comună a Birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților. Lucrările sunt conduse de Călin – Constantin - Anton Popescu - Tăriceanu, președintele Senatului, care deschide ședința rostind „La mulți ani! Cristos a înviat!”. „Adevărat a înviat!”, i-a răspuns sala, conform stenogramei ședinței.

Sunt prezenți 30 de parlamentari și au opt puncte pe ordinea de zi. La ora 14:57, treaba-i deja rezolvată, și ședința se încheie. După 17 minute de trudă. Propunerea legislativă de revizuire a Constituției era ultima pe ordinea de zi.

Conform strenogramei ședinței, lucrurile au decurs așa: 

„PUNCTUL 8: Notă privind propunerea legislativă (inițiativă cetățenească) de revizuire a Constituției României (L569/2017; PL-x 127/2017)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Punctul 8, notă privind propunerea legislativă – este vorba de inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției României.
În ședința..., atenție, propunerea a fost înregistrată la Senat în 23 mai 2016. După primirea avizelor de la instituțiile abilitate, a fost sesizată pentru raport comun Comisia pentru constituționalitate de la Senat, care a depus la Biroul permanent în data de 3 noiembrie avizul.
La recomandarea celor două comisii – este vorba de Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate – „În data de 8 februarie, Senatul a hotărât să transmită inițiativa către Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră. În ședința din 28 martie, plenul Camerei a decis să transmită inițiativa către Birourile permanente reunite în vederea soluționării conflictului de competențe și a stabilirii procedurii legislative de urmat”.
Deci ar trebui să hotărâm care este procedura pe care o urmăm în continuare.
Da. Domnule senator Șerban Nicolae.

Domnul Șerban Nicolae:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Procedura este clară. Comisiile juridice, practic, chiar dacă nu s-au întrunit într-o ședință comună, s-au pronunțat. Comisia juridică de la Senat, atunci când a analizat și a propus Senatului transmiterea către Camera Deputaților. Comisia juridică a Camerei Deputaților, atunci când, primind această propunere inițiativă legislativă cetățenească de revizuire a Constituției, a analizat-o și a întocmit un raport pentru a fi supus plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare.
Acum, în ceea ce privește ordinea, aș vrea să fac câteva precizări pe care le-am făcut la Senat. Și anume faptul că, potrivit art. 150, cred că este din Constituția României, inițiativa de revizuire a Constituției se adoptă de Camera Deputaților și de Senat, nefiind vorba de enumerarea standard în ceea ce privește Camerele Parlamentului, ci de o ordine de pronunțare. Nu se aplică însă regulile specifice primei Camere sesizate și Camerei decizionale, Camerele având puteri egale. Astfel încât, dacă se adoptă în formule diferite de redactare a textului, inițiativa se supune procedurii medierii.
De aceea, eu v-aș ruga să fiți de acord și să propuneți Birourilor permanente reunite ca această inițiativă să reintre în circuitul legislativ la Camera Deputaților, urmând ca cei de la Camera Deputaților să decidă când și cum se pronunță pe fond în plenul Camerei Deputaților, urmând ca Senatul să se pronunțe ulterior.
Aceasta este și ceea ce privește procedura constituțională a traseului propunerii legislative și nu cred că dacă mai facem încă o ședință câștigăm timp pronunțându-ne încă o dată asupra a ceea ce membrii celor două comisii s-au pronunțat, practic, separat, ideea fiind aceeași.
Mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Aveți comentarii de făcut? Alte observații? Alte sugestii? Ați reținut care este propunerea domnului senator? S-o retrimitem către cele două Camere. Camera Deputaților, întâi, să facă dezbaterea și aprobarea, supunerea la vot. Și după aceea să trecem la Senat să facem același lucru. Da?
Bine. Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Munteanu:
Am o problemă, domnule președinte, dacă îmi permiteți.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Da. Vă rog, domnule Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:
Cred că la punctul 3 ar trebui să...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Stați puțin, numai o clipă! Să încheiem cu punctul 8. Da?

Domnul Ioan Munteanu:
Da.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Am încheiat cu punctul 8.
Bine. Vă rog.”

Cui i-a comunicat CCR decizia și ce spune Constituția

„Potrivit art. 150, cred că este din Constituția României, inițiativa de revizuire a Constituției se adoptă de Camera Deputaților și de Senat”, spunea Șerban Nicolae, președintele Comisiei Juridice din Senat. Articolul la care el face referire nu e 150, ci e 151 din Constituție, dar ce mai contează un număr în plus sau în minus, când vine vorba de legi... 

Altceva contează. Active News arăta, încă din 29 martie a.c, de ce CCR a comunicat Senatului decizia conform căreia inițiativa legislativă a fost declarată constituțională. Mai mult, Constituția României, cea care stabilește ordinea în care sunt sesizate Camerele, prevede la art. 75 alin (1) că „se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum și proiectele legilor organice prevăzute la (...). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.”
Ȋn această ultimă categorie intră și legile constituționale, adică cele de revizuire a Constituției (art.73, alin.2).

Senatul și Camera Deputaților continuă să joace leapșa cu propunerea legislativă de revizuire a Constituției României pentru care au semnat 3 milioane de români. Proiectul reintră acum „în circuitul legislativ la Camera Deputaților”, dar nimeni nu garantează că, la următoarea ședință în plen, tot înainte de votul final, nu se va trezi careva să strige: „nu noi, ci Senatul!”. Și tot așa, până când altcineva va fi de acord că termenele procedurale au cam fost depășite, iar inițiativa ar cam trebui respinsă.

ACCEPT solicită Camerei Deputaților să respingă inițiativa legislativă 

Ȋn repetate rânduri, prin apeluri publice sau prin intervențiile reprezentanților săi în ședințele comisiilor parlamentare, asociația ACCEPT a cerut Parlamentului „să returneze propunerea de revizuire inițiatorilor, dată fiind încălcarea procedurii legale prevăzute în Constituție și în Legea nr. 189/1999”.

Ca și Șerban Nicolae, și cei de la ACCEPT susțin că „prima cameră sesizată trebuie să fie Camera Deputaților. Inițiatorii, potrivit legii speciale care reglementează modul în care cetățenii pot face propuneri legislative, au obligația de a își înregistra inițiativa legislativă la camera competentă a Parlamentului (Camera Deputaților), în termen de 6 luni de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, inițiativa Coaliției pentru familie a fost publicată în Monitorul Oficial în urmă cu mai mult de 14 luni, la data de 25 noiembrie 2015, iar apoi a fost înregistrată în mod greșit la Senatul României, la data de 23 mai 2016. Tot în mod greșit, propunerea privind redefinirea familiei în Constituție a fost înregistrată de Camera Deputaților luni, 13 februarie 2017, mult după expirarea termenului de 6 luni stabilit prin lege, termen expirat pe 25 mai 2016”, susține ACCEPT.

Ȋn realitate, lucrurile nu stau chiar așa. Art.2, alin (5) din legea 189/1999 prevede că „înregistrarea propunerii legislative în termen de cel mult 6 luni de la data publicării acesteia” se face la „Camera competentă a Parlamentului”. Ori, e dovedit asta, nici măcar parlamentarii nu știu dacă și care dintre ei sunt cei competenți...  

Dar intervențiile Asociației ACCEPT pe acest subiect ne arată că, dincolo de penibilitatea indiscutabilă a Parlamentului României, există și un interes ca el să se comporte astfel.