Deputatul independent Matei Dobrovie i-a transmis, miercuri, ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, o interpelare pe tema Pactului pentru Migrație, prin care solicită, în regim de urgență, răspunsul la 7 întrebări privind impactul acestui acord asupra României.

Deputatul Dobrovie consideră că impactul acestui pact asupra României este esențial pe termen lung, astfel încât se impune o dezbatere publică pe această temă.

Concret, ministrului de Externe îi sunt adresate următoarele întrebări:

•Cum înțelege Guvernul să rezolve contradicția dintre prevederile de la par. 21 lit. h din Pactul pentru Migrație și prevederile art. 3 alin. (4) al Constituției României, unde se arată faptul că nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine pe teritoriul țării?

•Apreciați drept oportună și conformă cu dreptul la liberă exprimare și cu libertatea presei poziția tranșantă adoptată de Pact privind caracterul pozitiv al „migrației regulate și în condiții de siguranță” (par. 33) și oportunitatea „educării” profesioniștilor media în acest sens?

•Ați estimat costurile (totale și/sau per migrant) pe care le va implica acordarea de drepturi sociale și economice migranților în conformitate cu prevederile Pactului?

•Care este planul de modificare a legislației privind imigrația, dat fiind că Pactul prevede faptul că detenția migranților ilegali va rămâne o măsură de ultim resort, iar statele semnatare se angajează să implementeze măsuri „alternative” la detenție?

•Care sunt măsurile concrete pe care doriți să le adoptați pentru a ușura procesul de obținere a vizelor pentru migranți, aceasta fiind unul din scopurile declarate ale Pactului?

•Cum interpretați faptul că organizații non-guvernamentale nu vor putea fi trase la răspundere pentru acțiuni „exclusiv umanitare”, conform Pactului, chiar dacă susțin prin acțiunile lor fenomenul imigrației ilegale și treceri frauduloase ale frontierei?

•Ați avut discuț ii cu partenerii europeni și euro-atlantici referitor la oportunitatea aderării la acest Pact și la implicațiile sale pentru securitatea  internațională? Care au fost concluziile?

 

Potrivit lui Dobrovie, mai multe țări, printre care SUA, Australia, Austria, Polonia, Cehia, Bulgaria, refuză să semneze acest Pact din motivele expuse mai sus, din dorința de a avea control asupra tratamentului aplicat migranților, mai ales a celor ilegali, din refuzul de a recunoaște existența unui „drept la migrație” per se.

 

„Plecând de la premisa că migrația are un caracter pozitiv, acest Pact estompează diferențele dintre migrația legală și ilegală, căutând să ușureze tranziția migrantului ilegal la statutul de migrant legal. Mai mult, Pactul își propune să reloce planificat migranții care provin din țări afectate de schimbări climatice, cu alte cuvinte se urmărește împărțirea între țări a unui număr nedeterminat și potențial foarte numeros de migranți. (par. 21 lit. h a Pactului)

 

În timp ce migranții nu vor mai răspunde penal pentru trecerea frauduloasă a graniței cu ajutorul unor călăuze („smuggling”), Pactul prevede necesitatea unor sancțiuni aspre pentru persoanele care au un comportament xenofob. Problema este că educatorii și profesioniștii media trebuie să învețe caracterul eminamente pozitiv al migrației, ceea ce implică faptul că pactul exclude din start ideea că migrația nu ar fi un fenomen de dorit și nu sunt acceptate și părerile diferite”, precizează deputatul Matei Dobrovie. 

„Toate aceste prevederi se regăsesc într-un document considerat fără forță juridică obligatorie, însă semnarea lui de către un număr mare de țări va putea transforma aceste prevederi în cutume la nivel internațional, cutume invocabile în litigii și care au forță obligatorie. Mai mult, Constituția României prevede la art. 20 că legea fundamentală va fi interpretată în funcție de tratatele de drepturi ale omului la care România face parte. Cu alte cuvinte, Constituția va apăra inclusiv drepturile conferite de acest Pact migranților, drepturi care îi pun pe picior de egalitate cu refugiații, acordând privilegii semnificative, cum ar fi ajutoare economice pentru afacerile migranților, servicii juridice și sociale gratuite, servicii de informare, asistență pe drumul către țara de destinație etc”, a adăugat Dobrovie.

Câteva sute de persoane au participat miercuri la marșul de protest împotriva aderării României la Pactul Global pentru Migrație.