Deputatul USR, Iulian Bulai, a declarat că a votat în favoarea legii care a proclamat vinerea de dinaintea Paștilor drept zi liberă și nelucrătoare, dar că regretă că Parlamentul nu poate vota și data la care se sărbătorește Învierea Domnului.

Într-o postare de pe pagina sa oficială de facebook, Bulai a mai scris că și-ar dori ca și-ar dori ca nu doar Crăciunul să fie sărbătorit de ortodocșii români odată cu catolicii și protestanții, dar și Paștile.

„Astăzi am votat pentru ca românii să aibă zi liberă în Vinerea Mare. Este o practică întâlnită în toată Europa.Nu am putut vota, însă, ca Paștele să fie sărbătorit o dată cu restul Europei. Nu ține de competența Parlamentului.

Acum aproape 100 de ani, Biserica Ortodoxă Română, împreună cu politicienii de atunci, a decis ca ziua de Crăciun să fie sărbătorită cu restul Europei. A fost un gest de curaj și de voință, împotrivindu-se astfel influenței rusești.


Modificarea votată astăzi îi exclude pe toți catolicii și protestanții, din păcate.

Un milion de români catolici și protestanți din România, care nu sărbătoresc Paștele cu Biserica mjoritară, au parte doar de o zi liberă obișnuită. Totodată, sunt afectați peste trei milioane de români din diaspora care trebuie mereu să își sincronizeze concediile și vacanțele împreună cu angajatorii din vestul Europei, care au altă sărbătoare pascală.

Dacă acum 100 de ani am avut curaj să facem schimbări majore cu ziua de Crăciun, ar fi foarte important pentru români un act de curaj și acum, care să alinieze la nivel european aceste sărbători religioase”, a scris deputatul USR de Neamț.

Bulai, care este de religie romano-catolică, spunea într-un interviu pentru Vice că „familia tradițională nu e amenințată de cuplurile gay”.

De asemenea, Bulai este inițiatorul unui proiect de lege prin care România ar putea re-permite adopțiile internaționale, practică ce fusese interzisă tocmai din cauza nenumăratelor nereguli descoperite la vremea respectivă.

Goana după „marfă” a fost atât de mare încât copiii rătăciți pe străzi, pe care părinții lor îi reclamaseră la poliție ca fiind dispăruți, erau aduși în orfelinate și internați aici, unde li se făcea înregistrarea tardivă a nașterii și primeau o nouă identitate, pentru a putea fi dați apoi în adopție internațională. Un amplu material pe acest subiect puteți citi aici.

În martie 1919, guvernul României a emis un Decret-lege prin care era adoptat calendarul gregorian. Ziua de 1 aprilie 1919 devenea 14 aprilie 1919. Sfântul Sinod a refuzat să adopte noua datare a zilelor anului până în 1924. Astfel, cinci ani au curs în paralel un „timp laic” și altul al Bisericii, precum se întâmplă astăzi în alte țări ortodoxe, precum Serbia.
 
În 1926, statul a revenit, pentru puțin timp, la vechiul calendar, iar în 1929 are loc scandalul „Pascaliei”: în acel an, Biserica a stabilit ca Paștile să se sărbătorească de două ori,, ceea ce a stârnit o reacție din partea intelectualilor creștini ai vremii, în frunte cu Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic și Nae Ionescu.

Campania dusă de aceștia a avut rezultate, astfel că Biserica a hotărât ca Paștile să fie sărbătorit la aceeași dată cu restul Bisericii Ortodoxe, adoptând un calendar iulian revizuit. Deci nu în totalitate gregorian, dar nici iulian, ca până atunci. În 1948, s-a decis posibilitatea existenței a două calendare diferite, dar a unei singure date a Paștilor, cea conformă cu Tradiția ortodoxă.  Mai multe despre problema calendarului puteți citi aici.

Biserica Romano Catolică și cele protestante sărbătoresc Paștile după calendarul Gregorian, zi care pică, de-obicei, cu o săptămână înaintea praznicului ortodox.