ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Duminică, 10 noiembrie, cetățenii cu drept de vot sunt invitați să pună ștampila pe cel pe care-l doresc în funcția de Președinte al României.

Urmărind puținele dezbateri electorale care au avut loc în perioada campaniei, am observat că nimeni nu pune întrebările care ne interesează și pe noi, cei care formăm comunitatea conservatoare a acestei țări. Așa că ne-am hotărât să-i întrebăm, noi, direct, pe cei 14 candidați la funcția despre ce ne doare.

Sigur că discuția putea fi mult mai largă, dar considerăm că aceste întrebări răspund marilor teme care afectează societatea: familia, declinul demografic, migrația, suveranitatea țării și libertatea individuală.

Iată cele șase întrebări și răspunsurile lui Alexandru Cumpănașu, candidat independent: 
 

1) În opinia dvs, familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie sau pe căsătoria dintre soți? 
 Sunt și m-am născut creștin, sunt tată a trei copii și îl aștept pe al patrulea. Consider că familia românească, liantul națiunii române, își are Rădăcinile în uniunea firească dintre femeile daco-romane si bărbații daco-romani, care au pus bazele, istoric indubitabil, poporului român. Familia nu este o instituție, ci o valoare spirituală uriașă ancorată în credința și tradițiile neamului românesc. 

2) Susțineți statul național sau doriți crearea unei suprastructuri federale numite Statele Unite ale Europei?
Susțin, necondiționat, reafirmarea poporului român, promovarea valorilor conștiinței de sine și, în mod implicit, concretizarea termenului de "națiune română". Nu pot accepta ideea potrivit căreia reprezentăm un conglomerat de indivizi, care a aterizat prin subiectivism și egocentrism. Am supraviețuit istoriei fiind o națiune și nu ne putem consolida altfel decât redevenind o națiune, NAȚIUNEA ROMÂNĂ. 
 
3) Sunteți pro sau contra migrației așa cum este stipulată și definită în Pactul ONU pentru migrație care a fost semnat și ratificat de România? Dacă răspunsul este afirmativ, care ar fi numărul maxim acceptabil de migranți și care ar fi condițiile de îndeplinit pentru primirea lor? 

La nivelul politicii externe, consider că există foarte multe astfel de pacturi și înțelegeri pe care România le-a ratificat în decursul anilor și care trebuie renegociate. Un președinte aplicat în politică externă trebuie să țină seama de dinamica geopolitică și strategică, de evenimentele și împrejurările aflate într-o continuă mișcare. Nu sunt partizanul ideii potrivit căreia politica externă a României trebuie tratata dintr-o perspectivă statică. Empatizez sincer, ca și cetățean, ca ființă umană, cu victimele unor conflicte armate, în urma cărora oamenii au fost obligați să-și părăsească pământurile natale. Dar, ca Președinte al României, reiterez ideea potrivit căreia este obligația celor care au întreținut acele conflagrații, a țărilor beligerante, să aibă grijă de migranți ca efect al războiului provocat de ele. Nu voi accepta ca pe teritoriul României să fie relocate populații din cauze în care Romania nu este implicată. Cât privește cauzele umanitare, care m-ar putea determina să iau o decizie în acest sens, voi aplica legislația internațională doar în cazuri particulare și pe un termen bine determinat. 

4) Dat fiind prezentul declin al forței de munca din Romania sunteți de acord cu importul de muncitori? Dacă da, din ce zone ale globului? 
Terminologia folosită în întrebare „declin al forței de muncă din România" trebuie detaliată, explicată și motivată, în urma unor cercetări realizate de experți, înainte de a mi-o asuma. Ca Președinte, nu voi milita pentru remedierea efectelor crizei forței de muncă, ci voi insista pentru remedierea cauzelor care au adus România în această situație. România este membru cu drepturi depline al UE, dar, de fapt, România a furnizat forță de muncă ieftină pentru celelalte state membre,. neglijându-se pe sine. Nu ne-a fost recunoscut niciodată aportul pe care România l-a adus sine die la suplimentarea forței de muncă a țărilor așa-zis dezvoltate din UE. Consider că ar fi reparatoriu moral să fim acceptați în spațiul Schengen, și, în funcție de acest lucru, să ne gândim la strategia expusă în întrebare.

5) Sunteți de acord cu implementarea de măsuri pro-nataliste și pro familie (un exemplu ar putea fi modelul polonez sau cel maghiar) pentru a opri declinul demografic al țării? 
În programul politic al partidului pe care l-am lansat, Forța România, am prevăzut explicit, majorarea termenului de concediu postnatal de la 2 la 3 ani. Nu este singura măsură pe care o voi iniția, voi insista, pe perioada mandatului meu, la identificarea de soluții clare și pertinente, pornind de la recunoașterea publică a faptului că situația demografică a României este una alarmantă. Vorbim despre un cumul de factori care trebuie foarte bine corelați pentru a evita dezastrul demografic spre care ne îndreptăm.

6) Sunteți pro sau contra obligativității vaccinării sau al oricărui tratament medical pentru copii, fără consimțământul părinților?
Legislația românească definește, atât statutul juridic al copilului, cât și al părintelui sau al tutorelui său legal, cu drepturile și obligațiile care reies din asta. Politicile de sănătate, însă, ale statului român, nu au fost întotdeauna corect explicate, motivate, sau promovate. Stăm extrem de prost la capitolul educație sanitară, stăm realmente dezastruos la capitolul prevenție. Voi insista pe necesita aplicării unor măsuri concrete de educație sanitară, obiective (evitând speculațiile fanatice), care să permită luarea unor decizii corecte și în cunoștință de cauză a părinților, în ceea ce privește vaccinarea copiilor.
 
Aici puteți citi răspunsurile lui Cătălin Ivan.