ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pe 24 aprilie, Guvernul României a găzduit o întâlnire între liderii de la București, de la Sofia, Atena și Belgrad, așa cum a relatat ActiveNews la vremea respectivă.

Din comunicatul remis de către Palatul Victoria și din declarațiile de după întâlnire, a rezultat că se discută despre interconectarea celor patru țări și despre dezvoltarea economică. Din păcate, însă, dintre subiectele de discuție discutate la Guvernul României au lipsit tocmai românii din cele trei țări balcanice.

Astfel, în Serbia, deși s-au făcut progrese în ultimul timp, așa cum ărata deputatul USR Matei Dobrovie, mai sunt multe drepturi de câștigat pentru românii din Timoc. Cu toate acestea, Guvernul de la București nu condiționează în niciun fel accesul Serbiei în UE de drepturile românilor, ratând o șansă importantă de a face ceva, concret, pentru ei. 

„În mod normal Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, ar fi trebuit să o informeze pe doamna prim-ministru al României, Viorica Dăncilă, că interesele României în Serbia constă și în sprijinirea minorității românești din Serbia. Ar fi trebuit să o informeze despre acordul încheiat în 2012 între guvernele român și sârb și, obligatoriu, să îi fi prezentat un raport de monitorizare a aplicării lui. Prim-ministrul României ar fi trebuit să fie pus la curent și cu monitorizarea UE a protecției minorităților în Serbia.
 
Nu știu dacă este cineva în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni care să fie specializat în minoritatea românească din Serbia, nu doar pe acordarea de diplome sau alte manifestări fastuoase, ci pe aspectele politice, juridice și istorice ale acestei comunități, pentru că mă îndoiesc că doamna ministru Intotero are avea o pregătire în domeniu. Dar, indiferent de gradul de pregătire al funcționarilor și demnitarilor români în problema comunităților românești din jurul României, informarea premierului român despre problemele românilor din statul vecin înaintea întâlnirii oficiale cu președintele Serbiei era obligatorie”, a scris pe această temă, istoricul Marius Diaconescu.

În ceea ce privește românii din Grecia, situația este și mai dramatică: „Circa două milioane de români/aromâni/meglenoromâni trăiesc în Grecia, aceștia nefiind recunoscuți ca minoritate națională și neavând niciun drept pentru păstrarea identității. În cazul în care iși revendică drepturile aceștia sunt supuși unor măsuri drastice, mergând pănă la închisoare”, informează Romanian Global News, un site specializat pe diaspora și comunitățile de români de pretutindeni.

„De-a lungul vremii România a deschis și au funcționat 117 școli și licee în zona Greciei, actualei Macedonii și Albania, acestea fiind închise printr-un acord semnat de Ana Pauker cu guvernul grec”, mai precizează sursa citată.

În Bulgaria sunt peste 160.000 de români și circa 50.000 de românofoni cărora guvernul bulgar nu le recunoaște statutul de minoritate națională, nu le acordă dreptul la școală în limba română și nu au mass-media și biserică în limba română, adaugă Romanian Global News.