ACTUALIZARE 18:04 Conform unor surse contactate de G4Media, Curtea Constituțională va analiza procedura parlamentară a Referendumului pentru Căsătorie, luni 17 septembrie.
 
În cazul în care CCR va considera că procedura parlamentară a fost validă, Referendumul va avea loc pe 7 octombrie. În caz contrar, proiectul se va întoarce în Parlament.

ImunoMedica

 
Știrea inițială

Marți, 11 septembrie, Senatul României a adoptat proiectul de lege care va duce la organizarea unui Referendum, în care cetățenii sunt chemați să se pronunțe asupra definiției căsătoriei.
 
Votul senatorilor vine la peste un an de la cel al deputaților, iar acum urmează pronunțarea Curții Constituționale a României asupra constituționalității procesului legislativ. În Parlament, unii membri ai USR dar și ai PNL au afirmat că procesul legislativ ar fi fost viciat, dând de înțeles că vor contesta constituționalitatea acestui proces la CCR.
 
Reamintim: CCR s-a pronunțat pozitiv asupra legalității inițiativei cetățenești, acum se discută doar procesul parlamentar.

Termenul de pronunțare este de cinci zile.
 
În acest context,  Asociațiile Alianța Familiilor din România și PRO VITA (București) au depus la Curtea Constituțională o opinie juridică „amicus curiae” (prietenii curții), în vederea exercitării de către aceasta a controlului de constituționalitate a Legii nr. 569/2016 – Lege de revizuire a Constituției României, inițiată de cetățeni cu drept de vot și adoptată de Parlamentul României. 

Semnatarii solicită plenului Curții să constate constituționalitatea procesului legislativ de adoptare a legii, în contra pretinsei „vicieri” a acestuia, invocată de terțe părți în temeiul neconstituționalității unor modificări aduse Regulamentului Senatului privitor la procedura de vot în cazul inițiativelor de revizuire a Constituției. 

Astfel, arată semnatarii, Camera Deputaților și-a dat votul asupra inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției la 09.05.2017, fiind legal învestită în temeiul unui regulament ce se bucura de prezumția de constituționalitate la acea dată. Contestarea modificărilor aduse Regulamentului Senatului și decizia privind neconstituționalitatea acestora au survenit ulterior votului; or, deciziile Curții produc efecte numai pentru viitor.

A sancționa ordinea de vot în camere și a lipsi de efecte votul de adoptare a revizuirii dat în ambele camere, în condiții de egalitate perfectă de legitimitate deliberativă (principiul „bicameralismului perfect”), ar însemna a sancționa nu rezultatul deliberării, întru nimic viciat, ci pe inițiator – cetățenii semnatari ai inițiativei – în ocrotirea intereselor căruia se presupune că se acționează, deși acesta nu a fost prin nimic prejudiciat de procesul legislativ.

Verificarea constituționalității este etapa finală din parcursul legislativ al inițiativei cetățenești de revizuire a articolului 48(1) din Constituția României. Conform legii nr. 47/1992, în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire, Curtea Constituțională se pronunță, din oficiu, asupra acesteia.
 
Iată memoriul depus de către Asociațiile Pro Vita București și Alianța Familiilor la Curtea Constituțională:
 
OPINIE JURIDICĂ: DOMNULE PREȘEDINTE

Subscrisele Asociația „Alianța Familiilor din România” și Asociația „PRO VITA” București depunem prezentul

AMICUS CURIAE

Prin care vă solicităm să constatați că Legea nr. 569/2016 respectă limitele revizuirii în conformitate cu art. 152 din Constituția României.

Potrivit art. 23 din legea 47/1992 coroborat cu 6 alin. 3 teza a II-a și alin. 4 din Legea 3/2000 modificată, proiectul legii constituționale adoptate de fiecare Cameră trebuie verificat de Curtea Constituțională, obiectul verificării constituindu-l depășirea sau nu a limitelor revizuirii, iar nu și alte aspecte de procedură.

Or, în condițiile în care proiectul legii constituționale a fost adoptat în forma și formularea ce a primit deja avizul favorabil al Curții Constituționale prin decizia nr. 580/2016, vă rugăm să constatați că Legea nr. 569/2016 nu depășește, ci respectă limitele revizuirii, în conformitate cu art. 152 din Constituția României.

În subsidiar, în măsura în care apreciați că se impune verificarea procedurii de vot, vă rugăm să luați în considerare următoarele aspecte: 

1. Camera Deputaților și-a dat votul asupra inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției la 09.05.2017, considerându-se legal învestită în temeiul unui regulament ce se bucura de prezumția de constituționalitate la acea dată. 

Modificările aduse Regulamentului Senatului privitor la procedura de vot în cazul inițiativelor de revizuire a Constituției, adoptate la data de 21.04.2017, au fost sesizate pentru neconstituționalitate la data de 30.05.2017, ulterior votului Camerei Deputaților asupra inițiativei de revizuire. 

Așadar, considerăm că votul dat propunerii legislative în Cameră este valid, întrucât decizia Curții Constituționale nr. 431 din 21 iunie 2017, referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1491, art. 1492 alin. (6), art. 1493 și art. 1494 din Regulamentul Senatului, produce efecte numai pentru viitor, în temeiul art. 147(4) din Constituție.

2. Pe de altă parte, Curtea, prin decizia amintită, consacră ideea bicameralismului perfect și egala legitimitate a camerelor Parlamentului în procedura de revizuire a Constituției, voința niciuneia neputând prevala asupra celeilalte, astfel încât ordinea în care s-a votat nu e de natură să producă vreun prejudiciu în procesul de deliberare, nefiind vorba, ca în cazul celorlalte proceduri, despre Cameră de reflecție și Cameră decizională. 

Chiar în situația declarării, ulterior votului din Camera Deputaților, neconstituționale a modificărilor aduse la Regulamentul Senatului, în situația de nereglementare a ipotezei de față, Curtea arată în decizia amintită că procedura de revizuire nu impunea stabilirea unei anume prime camere de sesizat, sesizarea camerelor fiind lăsată la latitudinea inițiatorului . 

Or, în speță, a sancționa ordinea de vot în camere, în condițiile sus expuse, și a lipsi de efecte ca „viciat” votul de adoptare a revizuirii dat în ambele camere, în condiții de perfectă egalitate de legitimitate deliberativă, ar însemna a sancționa nu rezultatul deliberării (cu nimic viciat în substanță) ci tocmai pe inițiator – cetățenii semnatari ai inițiativei – în ocrotirea intereselor căruia se presupune că se acționează atunci când se invocă faptul că acesta ar fi învestit ca primă cameră Senatul și nu Camera Deputaților.

Cu alte cuvinte, s-ar invoca protejarea dreptului inițiatorului de a alege prima cameră sesizată, pentru a obține ca efect invalidarea adoptării propunerii sale legislative, deși inițiatorul nu a fost în nici un fel păgubit prin adoptare și nici nu și-a manifestat vreo nemulțumire cu privire la ordinea de vot în camere.


Cu înaltă considerație,

/Ss/
Dr Petre Costea
Alianța Familiilor din România

Bogdan Stanciu
Asociația PRO VITA București