Una dintre fondatoarele primului magazin din municipiul Sibiu dedicat iilor tradiționale și reinterpretate, Andreea Ciortea, nu s-a mulțumit să impresioneze cu aceste obiecte de vestimentație doar turiștii care ajung în fosta capitală culturală europeană, ci a ținut să fie prezentă luna aceasta, la Parlamentul European, alături de creatoarea Iulia Gorneanu.

 Expoziția „Ia românească — zestrea de acasă" de la sediul Parlamentului European din Bruxelles a fost o ocazie foarte bună de a demonstra o dată în plus că ia noastră este cu adevărat unul dintre cei mai buni ambasadori ai României în străinătate, scrie Agerpres.

„Am fost cu o expoziție de ie autentică, veche, din colecția Iuliei Gorneanu, în Parlamentul European, la Bruxelles. M-am simțit ca Badea Cârțan în Parlamentul European, pentru că am fost recunoscută ca purtătoare de ie. Am fost salutată de români pe stradă, în restaurante. Au venit nemți, letonieni, foarte mulți nordici și din Țările Baltice să mă întrebe despre ie, să ne încurajeze să continuăm proiectele de prezentare a iei în străinătate. Într-adevăr, ia este un ambasador adevărat. Eu am purtat ia noastră, din Mărginimea Sibiului, cu alb și negru. Se recunoaște cel mai bine dintre toate iile", a declarat Andreea Ciortea.

Aceasta spune că „ia este despre rădăcini și despre cine ești tu de fapt".

„Cred că este vorba de rădăcini și despre cine ești tu, de fapt. Atunci când pleci de acasă, ia este elementul vestimentar pe care îl iei cu tine în bagaj și atunci îți amintești cine ești și de unde ai plecat. Când pui pe tine o ie, ești conștient de propria persoană", a mărturisit Andreea.

Mândră de ia românească, Andreea și-a propus, în urmă cu trei ani, să deschidă, împreună cu o prietenă, un magazin numit simplu "Ia Sibiu", chiar vizavi de sediul central al Muzeului ASTRA și în apropierea singurelor galerii de artă tradițională din oraș, unde se găsesc doar ii tradiționale.

„Am deschis acest magazin în 2014, pentru că îmi urmam o pasiune. De fapt, când am pornit inițiativa cu "Ia Sibiu", am aflat mai multe lucruri despre cine sunt, am ajuns la copilărie și la povestea cu bunicile mele, care purtau ie, pe care le-am văzut brodând, cosând. Am făcut ceea ce mă reprezintă", completează fondatoarea magazinului dedicat iilor din Sibiu.

Pentru Andreea Ciortea, ia tradițională și cea reinterpretată, orice obiect vestimentar și nu numai, inspirat din ia bunicii, este esențial pentru că vorbește despre România, despre noi.

„Avem creații proprii, piese de inspirație tradițională, ii tradiționale. (...) Cea mai mare bucurie este atunci când întâlnesc câte un meșter adevărat, chiar dacă este la a treia tinerețe, își păstrează aceeași bucurie în ochi. Modul în care brodează, își descântă piesele create, îmi spune că acel om e viu. Cred că România are nevoie de oameni vii și întoarcerea la tradiție ne face să simțim că trăim cu adevărat", spune Andreea.

O întreagă industrie creativă, universul iei presupune și creații unicat, pentru fiecare. Spre exemplu, creatoarea sibiană Elena Streit face producție de atelier, cu piese adaptate personalității clienților ei.

Un asemenea loc, în care găsești ii, cămăși, pantaloni, fuste pantaloni, cravate săsești, genți, covoare, ștergare, eșarfe, accesorii inspirate din costumul tradițional românesc, este unul din care poți pleca cu o bucățică din România. Clienții acestui magazin din Sibiu sunt atât români, cât și străini. Dovadă că ia este un ambasador fără pereche, este reacția străinilor, care o descoperă pentru prima dată și bucuria celor care o caută pentru autenticitate.

„Străinii sunt surprinși. Unii știu, cunosc ia, vin și își caută piesele, fie vechi, alții descoperă semnele cusute pentru prima oară. Tot ce e la noi în magazin este brodat manual. Se mai țese la război în țară, în multe locuri. De astfel de povești avem nevoie. Se țese borangic în România. A rămas o familie, cu poveste de la frunză la fir, este Cristina Niculescu, undeva lângă Vâlcea și țese iile din mătase naturală. România a fost al șaselea producător de mătase naturală din lume. Chiar cred că România are nevoie de calitate", spune Andreea Ciortea.

Străinii privesc diferit ia românească și tot ceea ce este inspirat din ea, în funcție de țara și continentul de unde provin.

„Japonezii, în special asiaticii sunt super încântați de ceramică, de sculpturi și de modă, reinterpretările noastre ale semnelor tradiționale. Avem clienți care caută ia românească printre francezi, nemți, englezi, ruși. Rușii sunt foarte încântați de covoarele tradiționale. Am avut străini care au cerut ii negre. Se caută ia și sunt foarte încântați de tradiția românească. După o ie tradițională, le arăți și una stilizată. O cumpără pe prima pentru autentic, pe a doua pentru ce e nou", spune Andra Albu, una din asociatele magazinului dedicat iei de la Sibiu.

Cel mai bun prilej de a îmbrăca ia este sâmbătă, 24 iunie, când, la Sibiu, în Muzeul ASTRA din Pădurea Dumbrava, se va sărbători Ziua Universală a Iei.