ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pe 6 și 7 octombrie 2018, suntem chemați să aprobăm legea inițiată de trei milioane de români prin care se va clarifica definiția căsătoriei din Constituție. Dacă nu ați auzit despre referendum, sau dacă nu vă sunt clare unele aspecte legate de acesta și de miza lui, sperăm ca punctele de mai jos să vă lămurească. Numeroși ierarhi și duhovnici cunoscuți au făcut apel pentru a ne prezenta la vot și să ne exprimăm opinia, considerând că votul din aceste zile este o șansă pentru a apăra familia și în special copiii de provocările societății actuale, scrie Ziarul Lumina.

Referendumul pentru căsătorie ne cheamă pe fiecare să ne exprimăm opinia cu privire la legea redactată și trimisă la Parlament în mai 2015 de trei milioane de români. Ea constă din clarificarea cuvântului „soți” în art. 48 al Constituției, prin înlocuirea lui cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Legea inițiată de cetățeni a fost aprobată de Parlament și avizată de Curtea Constitu­țională a României (CCR). Este deja publicată în Monitorul Oficial. Dar, fiind o lege care revizuiește Constituția, trebuie aprobată în mod direct de toți românii.

Când și cum are loc?

În zilele de 6 și 7 octombrie 2018, românii sunt chemați la urne ca să răspundă cu DA sau NU la o întrebare. Aceasta este stabilită prin lege pentru toate cazurile în care se revizuiește Constituția, nu doar pentru acest referendum. Întrebarea este: „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?” Este vorba de forma redactată de cetățeni, aprobată de Parlament, avizată de CCR și deja publicată în Monitorul Oficial. Vor vota DA cei care sunt de acord cu inițiativa cetățenească de a clarifica termenul de „soți” în Consti­tuție cu sintagma „un bărbat și o femeie”, adică de a clarifica definiția căsătoriei în Constituție.

Ce înseamnă validarea referendumului?

Și în țară, și în străinătate, se votează ca la alegerile preziden­țiale și parlamentare, adică inclusiv pe liste suplimentare. Doar la alegerile locale trebuie să se voteze la adresa de domiciliu. Rezultatul votului este valabil doar dacă există o prezență la urne de 30% din numărul de persoane înscrise în registrul votanților de la Autoritatea Electorală Permanentă. La ora actuală, numărul total al celor înscriși pe această listă este de 18.917.495. Așadar, este nevoie de prezența la urne a 5.675.245 de persoane. Și, pentru că, de obicei, la o votare sunt mereu voturi anulate, se consideră că o participare necesară pentru validare ar fi de aproximativ 6 milioane de cetățeni români cu drept de vot.

Nu este suficientă defi­niția căsătoriei din Codul Civil?

În Codul Civil căsătoria este definită ca uniune între un bărbat și o femeie. Cu toate acestea, Codul Civil poate fi oricând schimbat prin ordonanță guvernamentală sau într-un Parlament care beneficiază chiar și de o majoritate slabă. Pe când Constituția nu va putea fi modificată decât prin aceeași procedură ca și cea de la actualul referendum.

Este democratic referendumul?

Da. Constituția, în articolul 2, precizează că suveranitatea (statutul de decident) aparține poporului, care o exercită prin reprezentanții săi (aleși în parlament - democrație reprezentativă) sau prin referendum (democrație directă). Așadar, referendumul este expresia pură a democrației, prin care poporul își exercită nemijlocit decizia. De aceea, dacă majoritatea votanților spun DA la referendum și referendumul este validat prin prezența de 30% la urne, legea intră automat în vigoare fără nici un al demers necesar și fără nici un alt adaos sau schimbare.

Referendumul divizează societatea?

Democrația implică pluritate de păreri și dezbatere. Numai în totalitarism există un pretins exercițiu democratic care oferă rezultat unanim (alegerile în timpul regimului comunist, de exemplu, când „câștiga” un singur partid). Acest referendum are potențialul de a uni românii dincolo de diferența de convingeri religioase sau politice. Studiile arată că aproximativ 80-90% din români sunt de acord cu definiția căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie.

Inițiativa redefinește familia?

Nu. În dreptul român, familia se bazează pe căsătorie (între un bărbat și o femeie) sau pe relații de filiație și rudenia ce decurge din acestea. Inițiativa cetățe­nească nu redefinește nimic, doar clarifică ceva, și anume căsătoria. Însă este adevărat că, în mod automat, și definirea familiei este influențată de modul în care este definită căsătoria.

Cum sunt afectate familiile monoparentale?

Revizuirea Constituției nu redefinește nimic. Nu redefi­nește nici familia și nici măcar căsătoria. Pe cea din urmă doar o clarifică în înțelesul original intenționat și de primul legiuitor. Familia monoparentală, care decurge din filiație, nu este afectată cu nimic de clarificarea definiției căsătoriei.

Propunerea restrânge drep­turi?

Nu. Când a avizat inițiativa cetățenească, Curtea Constitu­țio­nală a României a arătat că nicăieri în legislația românească nu există vreun „drept” la „căsătoria” între persoane de același sex. Cetățenii nu pot fi acuzați că ar vrea să interzică ceva ce nu există. Persoanele de orientare homosexuală se pot căsători și ele, dacă îndeplinesc condițiile de acces la instituția căsătoriei: să aibă peste 18 ani, să fie în deplinătatea capaci­tăților mentale și să încheie căsătoria cu o persoană de sex opus și care nu le este rudă apropiată.

Decizia poporului la referendum va putea fi igno­rată?

Nu. Decizia va avea efecte imediate. A existat în 2009 o consultare publică numită impropriu „referendum”, prin care oamenii, la inițiativa președin­telui, au aprobat reducerea numărului de parlamentari. Nu a fost pusă în practică, deoarece era nevoie de o lege care să fie inițiată ulterior. În cazul acesta, legea este deja redactată, avizată și publicată.

Referendumul este o iniția­tivă a Bisericii?

Nu. Inițiativa aparține unui grup de organizații non-guvernamentale și a fost susținută de toate cultele religioase din România. Ca orice ONG, cultele religioase sunt libere să se implice în plan civic-social.

Referendumul este o iniția­tivă politică?

Nu. Este o inițiativă legislativă a societății civile. Ca și cultele, partidele au fost libere să o sprijine sau nu. Referendumul nu este o acțiune a partidului de la guvernare. Deputați din toate partidele au votat în favoarea propunerii legislative a celor trei milioane de cetățeni.

Referendumul va reglementa relațiile intime?

Nu. Revizuirea Constituției se referă la ce vor să facă oamenii oficial, solemn și insti­tuțional, la primărie, în fața ofițerului stării civile, nu în dormitor. Așadar, nu afectează în nici un fel viața intimă