O moarte suspectă. Criminaliștii găsesc la fața locului opt cartușe. Șapte dintre ele sunt trimise la un laborator, iar unul singur – la un alt laborator. Aici, proba e „analizată” doar cu rigla. Nu se intră în detalii de ordin balistic, precum în cazul cerlorlalte șapte probe.  La finalizarea cazului, criminaliștii fac referire doar la rezultatele oferite de primul laborator.
 
Și invocă aceste rezultate, ca și când ele ar fi valabile pentru toate cele opt cartușe. Apoi trag concluzia că moartea suspectă a fost un accident. Te-ar convinge? Ai crede 100% în ceea ce susțin criminaliștii?
Ȋn seara de 30 octombrie 2015, în spectacolul pirotehnic din Club Colectiv au fost folosite opt tuburi de artificii. La cercetarea de la fața locului au fost găsite toate. Au fost ridicate, sigilate și numerotate: în partea stângă a scenei, în dreptul stâlpului care a luat foc, sunt probele nr. 2, nr. 4A, nr. 4B și nr. 5; în partea dreaptă a scenei – probele nr. 11,  nr. 13, nr. 14 și nr. 15.

Ȋn curtea interioară a fostei fabrici Pionerul a fost găsită parcată o furgonetă Fiat Ducato a firmei de artificii, SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL. Ȋn mașină se afla o cutie din carton goală, având inscripția Enigma Firework seria ES 3402, și o alta în care mai erau 2 tuburi de artificie nefolosite, ce au fost ridicate de anchetatori.

„Al doilea foc de artificii a fost mai intens și a ars cu multă căldură”

Sunt, în total, 10 (zece) tuburi de artificii: 8 folosite, găsite în club, și 2 nefolosite, găsite în mașina firmei. Analiza acestor tuburi era deosebit de importantă în stabilirea împrejurărilor în care s-a produs acel incendiu. Aveau toate cele opt artificii folosite în club aceeași compoziție chimică și aceeași granulație? Martorii audiați de anchetatori susțin că focul de artificii care a inițiat incendiul a fost mult mai intens, iar „scânteile care săreau erau fierbinți”.  
„Ȋn timpul celei de-a cincea sau a șasea melodie s-a dat un alt set de artificii, dar mai mare ca intensitate față de primele.” (G. Alexandru). „Poziționarea acestora (n.r. – a artificiilor) a fost identică cu prima reprezentație, numărul artificiilor, identic, numai că mi s-au părut mai puternice ca intensitate.” (D. Mihai) „Acest al doilea foc de artificii era mult mai intens decât primul, a generat luminozitate sporită și a ars cu multă căldură. Mie mi s-a părut că scânteile care săreau erau fierbinți, mai ales pentru că oamenii din public aflați în proximitatea scenei se fereau.” (G.Mihai) „Imediat ce au fost acționate artificiile am simțit cum o scânteie de la acestea m-a atins în zona capului, simțind o arsură ușoară.” (F. Miluță) „În jurul orei 22:15, a început din nou focul de artificii dar de data aceasta la o intensitate mult mai mare (...). În acest context, aflându-mă la circa 4 metri de stâlpul de susținere din partea stângă, am observat o scânteie care a trecut pe deasupra mea și s-a oprit în buretele aflat pe stâlpul de susținere”. (I. Ștefan)

„Acestor martori doar li s-a părut că artificiile diferă”, ar fi trebuit să spună anchetatorii, la finalizarea dosarului. „Toate cele opt tuburi sunt identice din punct de vedere fizic și chimic”, ar fi trebuit să demonstreze ei. Ȋn rechizitoriu se încearcă inducerea acestei idei. „Potrivit concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr.757410 din 22.01.2016 întocmit de Institutul Național de Criminalistică, în interiorul tuburilor din carton (obiecte cilindrice) ridicate de la fața locului s-au regăsit substanțele identificate în elementele pirotehnice ridicate din autoutilitara folosită de S.C. Golden Ideas Fireworks Artists SRL.; mai mult, caracteristicile fizico-chimice sunt similare, iar inscripțiile de pe etichete sunt identice”, susțin procurorii. Numai că ei omit, cu bună știință, să spună că la Institutul Național de Criminalistică au trimis doar șapte din cele opt tuburi!
 
Șapte tuburi la INC, unul la INSEMEX

Ȋn raportul de expertiză invocat de procurori în rechizitoriu scrie, negru pe alb, că la Institutul Național de Criminalistică (INC) n-au ajuns decât șapte din cele opt tuburi ridicate din club, respectiv probele nr. 2, 4A, 4B, 11, 13, 14 și 15. Lipsește proba nr. 5. 
 
 
 
 
LA INC a fost trimis și unul dintre tuburile nefolosite, găsite în mașina firmei, fiind considerat probă de referință. Compoziția chimică a tuturor acestor tuburi a fost apoi determinată prin analize de spectrometrie de absorbție în infraroșu, iar pentru identificarea compoziției elementale, particulele metalice din tuburi au fost analizate prin spectrometrie de raze X. Concluzia experților este cea indicată în rechizitoriu însă, repet, ea este valabilă doar pentru șapte dintre cele opt tuburi de artificii ce au fost aprinse în Clubul Colectiv.
 
 
 
 
Ce s-a întâmplat cu proba nr.5? Ȋn 12 aprilie, cu două săptămâni înainte de finalizarea rechizitoriului, ActiveNews atrăgea atenția  asupra faptului că această probă nu a fost analizată la INC. Acreditam atunci ipoteza că, din cauza volumului mare de probe, acel tub s-ar fi putut rătăci prin vreun sertar. Ar fi fost o greșeală involuntară și pardonabilă a anchetatorilor.
Recent însă, am descoperit că proba dispărută nu era nici uitată, nici în vreun sertar, ea fusese trimisă în altă parte, pentru un alt tip de analize. Mai exact, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) din Petroșani. 
 
Analiză riguroasă, cu rigla și cântarul

La INSEMEX, proba nr. 5 a primit „codul de identificare numărul 2”. Probele de referință, cu care s-a făcut compararea, au fost celălalt tub nefolosit de artificie, ridicat din autoutilitara firmei, și un alt tub de artificie, de aceleași tip, furnizat de o firmă de București. Experții INSEMEX au măsurat masa brută, calibrul interior, lungimea tuburilor, diametrul exterior, lungimea alezajului pentru aprinzător, gulerul superior, distanța dop fund și grosimea peretelui de carton, iar apoi au concluzionat că „din analiza comparativă rezultă că artificiile tip jerbă utilizate în Clubul Colectiv au fost identice cu cele găsite în furgoneta Fiat Ducato și cele puse la dispoziție de către firma din București”.
 
 
 

Așa cum am văzut, măsurătorile au fost făcute doar cu rigla și cântarul. Nici vorbă de analize de spectrometrie de absorbție în infraroșu sau cu raze X, așa cum s-a procedat la Institutul Național de Criminalistică, cu celelalte șapte tuburi de artificii.    

Pentru „determinarea metalelor din compoziția amestecului pirotehnic”, la INSEMEX nu a fost folosită proba nr.5, ci doar o probă de referință, adică unul dintre tuburile de artificie nefolosite.
La acest moment, nu știm nici compoziția chimică, nici granulația acestei compoziții pentru proba nr.5. Anchetatorii ar fi trebuit să clarifice aceste aspecte, deosebit de importante în gestiunea cazului. N-au făcut-o. Și nici n-au mai pomenit de raportul INSEMEX, atunci când au făcut referire în rechizitoriu la analiza tuburilor de artificii găsite în Colectiv.

Ȋn actul de acuzare al Parchetului General se precizează că „în ceea ce privește arsonul, susținem că ipoteza nu se verifică”. Cuvântul „arson”, care nu există în limba română, s-ar traduce prin „incendiere intenționată”.
Ipoteza „arsonului” nu se verifică, susțin procurorii, pentru că „nu a fost identificată o probă materială la cercetarea la fața locului care să ofere un indiciu cu privire la un alt mod de inițiere a incendiului; din multitudinea de probe administrate în cursul urmăririi penale nu rezultă un minim element conducă la o bănuială privind existența arsonului.”

Probabil că pe acel tub de artificie care a beneficiat de un regim de analiză special ar fi trebuit să scrie: „Posibil arson. Verificați cu atenție!”. Sau dimpotrivă, „Arson. Nu mai verificați”
 


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.