Nicoleta Enculescu are 45 de ani și locuiește în București. Este licențiată în Filologie, specializarea Română - Franceză, promoția 1999, cu Studii Aprofundate în Etnologie și Foloclor, promoția 2002. Este licențiată în Teologie Ortodoxă, specializarea Didactică Ortodoxă, promoția 2012, și are un master în Comunicare și comuniune eclezială în spațiul ortodox, promoția 2015. 

Dar, pe lângă aceste diplome și calificări, Nicoleta are și o grămadă de documente medicale ce atestă bolile de care ea suferă: diagnosticată cu coxartroză, a fost operată la piciorul stâng, afectat de pareză de SPI și SPE - nerv sciatic, la genunchiul drept și pentru hernie de disc.  

În plus, Nicoleta are o mamă suferindă și mai are o problemă grea și aproape incredibilă: pentru că și-a permis să muncească pe un post de profesoară, pentru a-și suplimenta mizera pensie pe care o primea și fără să știe că legea nu-i permite asta, ea a fost anunțată că trebuie să înapoieze statului „un debit total de 12.377 lei, provenind din pensie de invaliditate încasată necuvenit.”

Iar în urmă cu câteva zile, Casa de Pensii a Municipiului București i-a trimis o notificare prin care îi solicită ca în termen de 15 zile să restituie suma restantă: 10.987 de lei. Bani pe care Nicoleta nu-i are și nici nu-i poate strânge singură.

„Până acum, cei de la Casa de Pensii îmi rețineau câte 92 de lei din pensie - venitul sigur -, lună de lună. Timp de 6 ani. Acum (în data de 6 februarie am primit notificarea) mă înștiințează că, dacă în termen de 15 zile nu le restitui suma de 10987 RON, vor trece la executare silită”, spune Nicoleta, pe contul ei de facebook
 

„Sunt persoană cu dizabilitate locomotorie, fiind diagnosticată cu: Pareză de SPE și SPI - nervi sciatic, membrul inferior stâng, Hernie de disc L5-S1 (operată în 2010 prin Nucleoplastie percutană, la Spitalul Universitar din București), Condromalacie rotuliană, plică sinovială - genunchi drept (operată în 2008), Triplă atroză supraastragaliană și subastragaliană - membrul inferior stâng (operată în ianuarie 2012), Fractură de astragal - membrul inferior stâng (operată în iunie 2012), Micronodul tumoral hipofizar secretant de prolactină, Osteoporoză la nivelul gleznei și degetelor membrului inferior stâng operat, Coxartroză șold drept. Mă deplasez cu sprijin în două cârje, nu pot urca și coborî din și în mijloacele de transport în comun, nu pot merge pe distanțe lungi, astfel încât, pentru a ajunge undeva (spital, farmacie, piață/magazin, biserică), am nevoie de taxi. 

Nu am autoturism proprietate personală. Pensia îmi este de 428 RON. Lucrez, dar cu jumătate de normă, din cauza gradul III de invaliditate locomotorie. Aș lucra full time, dar Legea Pensiilor nu mă lasă. Am lucrat, în trecut, full time, având gradul II de invaliditate, fapt pentru care, în 2010, Casa de Pensii a decis că, pe trei ani în urmă, am primit pensia de invaliditate nejustificat (pentru că am și lucrat), de aceea m-a amendat cu suma de 12377 RON. 

Am nevoie de ajutorul dumneavoastră, pentru că nu am din ce să plătesc suma de 10987 lei, până pe 19 februarie 2018. Mergând cu taxiul, pentru o săptămână îmi sunt necesari în 250 RON, uneori chiar mai mult. O parte din costul transportului îl suportă Părintele Paroh Teodor Berbece de la biserica Spitalului Panduri, împreună cu credincioșii de-acolo (cărora le sunt extrem de recunoscătoare), altfel neputând ajunge la școală. Lucrez, pentru că va veni și vremea în care va trebui să ies la pensie pentru limită de vârstă, și îmi doresc o pensie decentă, din care să pot supraviețui, nu care să mă determine să cerșesc. 

Lucrez, pentru că îmi place ceea ce fac, am visat de mică să fac ceea ce fac în prezent: să las, în urma mea, lumină. Lumină din lumina sufletului meu. Să le dăruiesc celor mai mici decât mine din ceea ce am acumulat de-a lungul anilor de studiu. Lucrez, pentru că am absolvit două facultăți, sunt licențiată în două domenii, cu Studii Aprofundate și Masterat. Și - sper eu - nu degeaba! Tatăl meu a murit în 2012, iar mama îmi este bolnavă, chiar i-a fost recomandată operație de bay-pass. Cât mai urgent posibil. Vă rog, dragii mei prieteni reali și virtuali: ajutați-mă! Am nevoie de ajutorul vostru. Vă rog să nu mă lăsați la greu! Locuiesc în strada Călugăreni, nr.3, sector 3. Vă rog să distribuiți această rugăminte a mea tuturor prietenilor din lista voastră! Vă rog să le transmiteți rugămintea mea de a mă ajuta, cât mai urgent! De asemenea, în cazul în care cunoașteți patroni/directori de firme care ar putea să mă ajute, vă rog să le vorbiți despre mine, rugați-i să mă ajute, ajutați-mă să ajung la dumnealor, spre a le transmite rugămintea personal. Vă mulțumesc, din suflet! Vă mulțumesc! Nădăjduiesc că nu mă veți lăsa! Să aveți, cu toții, zile senine, bucurii, sănătate și împliniri binecuvântate!

P.S. În urma sfaturilor primite, notez numărul contului. Este un cont deschis la BRD, pentru un card pe care primeam bursa în ultimul an de masterat. Încă mai este activ. COD IBAN: RO59BRDE441SV99444804410; NR. CONT: 99444804410