„Avem sau am avut o epidemie a noului coronavirus în România?” se întreabă jurnalistul Adrian Panaite, într-o analiză scrisă pe siteul profit.ro.

El afirmă că întrebarea sa este legitimă având în vedere că „în România nu am avut mase de oameni cu simptome de răceală care să dea buzna peste așezămintele sistemului de sănătate publică, nu am avut o avalanșă de internări cu viroze respiratorii, nu au fost raportări despre oameni care să cadă din picioare, despre firme sau sectoare care să fi fost incapacitate de un număr covârșitor de persoane doborâte la pat de boala COVID-19”.

De-asemenea, el spune că așa numitele focare au fost de de fapt, „a fost o înșiruire de zone statice, așa-numite „focare”, cele mai multe ținând de stat, unde depistarea bolii s-a realizat mai degrabă prin testare, pentru că altminteri cazurile celor grav afectați nu au fost cu nimic în acest an mult depărtate de cele ale unor ani gripali obișnuiți. Rezumând, virusul nu umblă prin orașe și sate, ci se cuibărește în „focarele” de unde sunt alimentate statisticile”.

Adrian Panaite citează statistici realizate de sociologul Ionuț Apahideanu pentru a arăta că restricțiile trebuiau ridicate încă de la începutul lunii mai.

„Într-o muncă ce a suplinit lipsa unor prezentări convingătoare din partea autorităților, dar și o presă indolentă, Ionuț Apahideanu din Cluj-Napoca ne arată că vârful prezumtivei epidemii s-a consumat undeva pe 10-11 aprilie din punctul de vedere al numărului de cazuri noi zilnice și al deceselor.

Cu atât mai mult măsurile de autodistrugere a economiei nu ar trebui extinse cu cât chiar și această statistică nu ne spune foarte mult, având la bază doar teste ale căror rezultate sunt îndoielnice. O abordare empirică, prin urmărirea numărului cazurilor grave de viroze respiratorii, ar fi mai nimerită decât promovarea unor politici publice în baza unor teste neomologate și care este vădit că dau rateuri după secvența în care rezultate pozitive și negative vin pentru aceleași persoane la intervale de chiar câteva zile”, a notat el.

Jurnalistul prezintă caracteristicile unei epidemii și spune că acestea nu au fost prezente în România ultimelor luni.

„Realitatea trăită, ne spune, dimpotrivă, că este o întrebare legitimă aceea dacă în România avem o epidemie. Cum arată o epidemie? Independent unii de alții, tot mai multe persoane reclamă simptome ale unei boli, încearcă să se trateze singure, cad la pat, apelează la medicii de familie sau chiar bat la ușa unor așezăminte medicale. De asemenea, bolnavii își dau seama cam de la cine ar fi trebuit să fi luat boala; rudele lor stau în alertă. Dinamica descrisă mai sus a lipsit în România ultimelor luni. Sistemul medical nu a fost sub șocul primirii unei avalanșe de persoane care să reclame viroze respiratorii. Dimpotrivă, cei mai mulți dintre cei diagnosticați cu noul coronavirus au venit cu terțe afecțiuni: de cele mai multe ori cardiace, uneori cu traume directe la ortopedie sau au fost în pragul spitalului pentru servicii periodice precum dializă sau tratamente oncologice.
 
Majoritatea covârșitoare, o recunosc inclusiv medicii, undeva între 8 sau 9 din cazuri nici măcar nu tușeau sau aveau febră. Epidemia arată așadar ca una a „asimptomaticilor”, toți masați static în așa-numite „focare”. În principal, este vorba despre spitale, iar mulți dintre cei raportați a fi infectați cu noul coronavirus au fost chiar cadre medicale. Cămine de bătrâni, unități de pompieri și jandarmi, ici și colo câte un nucleu de oameni lipsiți de apărare precum muncitorii sri-lankezi din Botoșani au alcătuit alte astfel de puncte-focar. La fel, în cele mai multe cazuri, grupurile-țintă - cum a fost speța celor peste 50 de persoane de la așezământul din Păstrăveni, județul Neamț – erau formate din oameni testați pozitiv, dar care nu reclamau niciun fel de simptome. Sistemul medical nu a fost nici pe departe în pericol de a fi covârșit. Dimpotrivă, statisticile arată clar că, pe vârf, nivelul de solicitare al cazurilor grave a fost abia de 20% raportat la numărul de ventilatoare și de 10% când avem ca reper paturile de terapie intensivă”, a scris el.

Articolul este integral aici.