ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Aflat la Mănăstirea Tismana, în județul Gorj, ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, a vorbit eliberarea țiganilor din robie, eveniment de la care s-au împlinit pe 20 februarie 160 de ani.

Reprezentantul guvernului american a deplâns situația romilor ajunși în Țările Române, afirmând că printre cei care i-au ținut în sclavie se află și Biserica Ortodoxă Română

Iată mesajul integral al reprezentantului SUA în România
 

Romii care au ajuns în Valahia și Moldova în a doua jumătate a secolului al XIV-lea au avut parte de o primire crudă. În următorii 500 de ani, ei au fost ținuți în robie. Au fost cumpărați, vânduți, schimbați, familiile le-au fost destrămate, iar propriile vieți erau mereu la mila stăpânilor lor. Printre stăpâni s-a numărat Biserica Ortodoxă Română, care a folosit romii ca muncitori pe pământuri ale bisericii, precum cele de aici, ale acestei renumite mânăstiri.

Națiune care a permis și ea sclavia cândva, Statele Unite ale Americii au avut nevoie de ani de zile pentru a accepta o moștenire la fel de întunecată, întâi recunoscând existența acesteia, mai apoi abolind-o, iar apoi cerându-și scuze pentru această perioadă rușinoasă din istoria noastră. O democrație sănătoasă este aceea care poate reflecta asupra trecutului său imperfect și poate lua măsuri pentru un viitor mai bun. Aceasta este o astfel de măsură. De aceea, felicit Guvernul României și pe Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei al Bisericii Ortodoxe Române pentru că au avut puterea și umanitatea de a recunoaște faptul că romii au fost ținuți în robie, parte adesea trecută cu vederea a istoriei României.

Deși după dezrobire familiile romilor au continuat să se confrunte cu discriminare și violență, inclusiv prin deportare și asasinare în timpul Holocaustului, câștigarea libertății a fost un prim pas vital pe calea spre integrare, luptă care continuă chiar și în prezent. Sperăm că într-o zi din viitorul apropiat, prejudecățile trecutului vor fi complet înlocuite de respect și egalitate pentru toți.
 
La mănăstirea Tismana s-a depus, cu această ocazie, o placă memorială care conține următorul text.

"S-a depus această placă comemorativă astăzi, 20 februarie 2016, prin grija Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei și a domnului Damian Drăghici, Membru al Parlamentului European, la împlinirea a 160 de ani de la eliberarea din robie a romilor din Țările Române. Pacea lui Dumnezeu să coboare peste suferințele trecutului și să lumineze calea spre o mai bună lume viitoare".
 
Despre robia romilor, Patriarhul Daniel a spus: "Dincolo de prevederile formale ale legilor vremii, Biserica Ortodoxă Română a încercat să sprijine minoritatea romă în diferite moduri. Argumentele mitropolitului Gavriil Calimachi și ale episcopilor din Moldova din anul 1766, când a fost interzisă despărțirea familiilor de romi, se rezumă astfel: „și ei sunt făcuți tot de Dumnezeu ca și ceilalți oameni și este mare păcat de a fi împărțiți (separați n.n.) ca niște dobitoace”. Istoricul Viorel Achim, în lucrarea „Țiganii în istoria României”, apărută la Editura Enciclopedică, București, 1998, spune că țiganii mănăstirești o duceau mai bine decât restul țiganilor.
 
 Unul din cei mai aprigi luptători pentru dezrobirea țiganilor din Țările Române a fost arhimandritul Ioasafat Snagoveanul, slujitor al Bisericii Ortodoxe Române, care, luând parte la Revoluția din 1848, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea țiganilor, împreună cu Cezar Bolliac și Petrache Poenaru (bursierul și ucenicul Sfântului Grigorie Dascălu, Mitropolitul Țării Românești), motiv pentru care, după revoluție, Ioasafat Snagoveanul a fost exilat, ajungând la Paris, unde a înființat prima capelă românească, în anul 1853. A murit în exil, departe de țară și de romii pe care îi prețuia și îi apăra".