Peste 42% dintre elevii români au dificultăți majore în a înțelege textele pe care le citesc. Aceștia fac parte din rândul „analfabeților funcționali”, categorie de tineri ce nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educație. Fenomenul există și în alte state europene, ținta propusă de Comisia Europeană fiind reducerea numărului elevilor de 15 ani analfabeți funcțional, la un procent mai mic de 15% până în 2020.

Aproape jumătate dintre elevii români cu vârsta de 15 ani, respectiv peste 42%, sunt analfabeți funcțional, cifre îngrijorătoare dacă ținem seama că media europeană este de 20%. Studiul a fost realizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale și a fost dat publicității luni la dezbaterea „România Educată”, organizată la Cluj Napoca de Administrația Prezidențială.

„Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcțional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înțeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăți să facă operații aritmetice elementare, au dificutăți la nivelul unor competențe de bază. Este nevoie de o școală care să fie mult mai eficientă și care să formeze aceste competențe la nivelul înțelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcțional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus ministrul educației, Mircea Dumitru.

Potrivit specialiștilor, analfabetul funcțional știe să scrie și să citească un text, însă nu îl înțelege și nici nu face conexiunile cu ceea ce știa anterior. De asemenea, analfabetul funcțional nu are nici capacitatea de a‑și formula un punct de vedere cu privire la ce a citit și nici nu poate transpune informațiile pe care le primește în situații de viață reală.

„Este un număr absolut nepermis de mare de tineri care finalizează școala fără ca ceea ce au acumulat în școală să le permită să funcționeze în societate. Acest lucru ne conduce la ratarea șansei ca educația să reprezinte un factor de împlinire personală, dar și un vector de mobilitate socială. Încercăm să identificăm problema și să vedem de unde poate să vină o strategie în acest sens. A merge la școală nu este suficient și mulți copii vin degeaba la școală”, a explicat Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educație și Cercetare din Administrația Prezidențială. Aceasta a mai subliniat că procentul ridicat al elevilor analfabeți funcțional are și un impact negativ asupra PIB‑ului României, astfel că, dacă această problemă va fi rezolvată în perioada imediat următoare, „există predicții care vorbesc despre o creștere a PIB‑ului României cu peste 200% până în 2035”.

Cauzele acestui fenomen sunt diverse, însă multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial și liceal, precum și modul de învățare al elevului. „Sursa analfabetismului este legată de ocazia ratată de învățare. Spre deosebire de alte sisteme de educație din lume, avem marea șansă că majoritatea copiilor ne trec prin școală. Din păcate unii dintre ei ies destul de repede sau rămân, până la un anumit punct, fără să se întâmple cu adevărat o învățare”, a declarat Ciprian Fârtușnic, directorul Institutului de Științe ale Educației, în cadrul discursului pe care l‑a ținut în cadrul evenimentului.

La rândul său, ministrul educației, Mircea Dumitru, i‑a îndemnat pe specialiștii din domeniu să fie onești și lucizi și să admită că situația este realmente îngrijorătoare. Totuși, deși de‑a lungul timpului a lipsit curajul unei reforme, iar anumite momente au fost ratate, ministrul educației a spus că oricând există un moment bun pentru a se lua decizia unei remedieri.