Petrișor Gabriel Peiu, coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), face o analiză pentru Ziare.com foarte asupra locului pe care Biserica Ortodoxă Română (BOR) îl ocupă în viața materială a poporului.

În ultimul timp și mai ales după tragedia din clubul Colectiv au existat numeroase discuții despre faptul că ar fi prea multe biserici în raport cu numărul de școli sau de spitale, că statul și societatea în general ar cheltui prea mult cu finanțarea bisericilor, că este megalomanic să se construiască acum Catedrala Mântuirii Neamului etc.

Doctor al Universității Politehnica din București, face un calcul asupra averii deținute de BOR.

”În România există puțin peste 16.400 de lacașuri de cult ortodoxe (ceea ce reprezintă 60% din lăcașurile de cult din țară, deși ortodocșii reprezintă peste 86% din populație, conform recensământului din 2011), dintre care aproximativ 13.500 sunt biserici parohiale (din parohii și filii), restul reprezentând alte tipuri de lăcașuri (capele de cimitir, de exemplu), 3.200 dintre ele fiind ridicate după 1989; asta înseamnă cam 1.300 de credincioși pentru fiecare biserică, în medie. În București, avem cam 300 de biserici (cele mai multe într-o capitală din UE), deci cam una la 6.000 de ortodocși. După valoarea medie a construcției din grila de impozitare (vorbim doar de construcție), valoarea însumată a acestor lăcașuri de cult este de aproximativ 4 miliarde de dolari (16 miliarde de lei); aici putem adăuga încă un miliard de dolari valoarea activelor mănăstirești (avem peste 400 de mănăstiri și peste 180 schituri) și încă jumătate de miliard de dolari valoarea terenurilor deținute (forestiere, 40.000 ha estimate la 10.000 de dolari/ha și agricole, 40.000 ha estimate la 3.000 de dolari/ha), ceea ce conduce la un total de 5,5 miliarde de dolari.

Respectând regula valabilă la bisericile occidentale și la cea greacă, conform căreia valoarea artistică și a obiectelor de cult reprezintă cam 80% din valoarea imobiliară pură, rezultă că am avea încă aproximativ patru miliarde de dolari active de natură artistică sau/și de patrimoniu cultural. Practic, suma activelor corporale (cele intangibile fiind mai greu de evaluat din motive lesne de înțeles) deținute de către BOR este undeva între 9 și 10 miliarde de dolari. E mult, e puțin? Dacă ne gândim că în România populația deține active de 200 miliarde de dolari (jumătate sunt financiare), iar companiile încă 340 miliarde de dolari și statul aproximativ 60 miliarde de dolari, putem vorbi de un total al activelor din România de aproximativ 600 miliarde de dolari (sau 300% din PIB). Din acest punct de vedere, ponderea activelor deținute de BOR în acest ansamblu este de numai 1,6-1,7%, egalată doar de ponderea activelor deținute de către cea mai mare companie din țară, OMV Petrom (tot 9-10 miliarde de dolari).”, a scris Petrișor Gabriel Peiu pentru Ziare.com.

Autorul a continuat și a făcut o comparație între banii cheltuiți pentru investiții de BOR și cei plătiți de statul român și cum a ajuns BOR cel mai mare deținător de active din România.

”Acum 15 ani, BOR nu se număra printre primii cinci deținători de active din România și nu deținea un procent din activele românești. Ce s-a întamplat între timp? BOR a renovat majoritatea lăcașurilor de cult, unele foarte vechi și de mare importanță istorică, și a finalizat construcția a vreo 2.500 de noi lăcașuri de cult, într-un avânt impresionant de efervescență a dezvoltării; în tot acest timp (fără intenția de a face comparații deplasate), marile firme românești și-au împuținat averea printr-o acțiune autodevoratoare de demolare fără precedent. De exemplu, OMV Petrom și-a redus la o treime avuția din 2004, prin demolarea uneia din cele două rafinării deținute și a întregii petrochimii.... Practic, BOR a devenit cel mai mare deținător de active din România (altul decât statul român, evident) datorită bunei gospodăriri și creșterii constante a propriei avuții, dar și "ajutată" de mania autodistructivă a celorlalți proprietari din țară (este vorba evident de marile companii din sfera energiei sau a industriei).


Veniturile atât de hiperbolizate ale BOR nu sunt decât de 100 milioane de dolari pe an, dintre care 20 milioane de dolari realizate de către Administrația Patriarhală și alte 80 milioane de dolari realizate de către arhiepiscopii și episcopii (entitățile care fac raportări la ANAF); spre comparație, OMV Petrom are pe 2015 venituri de aproape cinci miliarde de dolari la care raportează pierderi, după ce își realizează "optimizarea fiscala"... Mai trebuie să menționăm și alte date interesante și utile dezbaterilor aprinse din societate: Costul pe metru pătrat al lucrărilor de refacere la lăcașurile de cult (incluzând refaceri de structuri și de pictură de multe ori) este, în medie, cu 30% mai scăzut decât cel plătit pentru același metru pătrat de către instituțiile publice. Asta ca să nu mai menționăm și faptul că BOR a reabilitat cam 80% din construcțiile deținute, iar autoritățile de stat de abia au depășit procentul de 40%. Să fie oare de vină risipa asociată investițiilor publice? Același raport între eficiențele cheltuirii banilor de investiții se menține și în cazul școlilor (cu 30% mai mare în cazul unităților de învățământ) și devine enervant de mare în cazul unităților spitalicești (cu 40% mai mult costă să reabilitezi un metru pătrat de spital decât unul de biserică). În ceea ce privește calitatea lucrărilor, oricine poate observa cum arată bisericile refăcute și cum arată școlile sau spitalele reabilitate... Păi nu ar fi mai bine să vedem de ce sunt costuri atât de mari la reabilitarea spitalelor și scolilor (unde se cheltuie numai bani publici) decât să cerem reducerea numărului de biserici (finanțate în general privat)?”, a mai scris autorul.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Vezi AICI mai multe detalii despre cifrele din spatele construcției Catedralei Naționale în comparație cu alte catedrale din Europa și mall-uri din țară

2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.