Ce este ideologia genului? Ce înseamnă egalitatea de gen și care este sensul acestor sintagme nou-apărute în legislația statului român, fără ca societatea să se fi pronunțat asupra legitimității lor? Cum ne vor afecta viața?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care a încercat să răspundă avocatul Ana Corina Săcrieru în timpul emisiunii „Viața de familie” de la Radio Trinitas. 

„Ideologia de gen este o realitate ideologică cu care se confruntă în prezent două valori esentiale pentru români - familia și educația -, valori care, deodată, trebuie să accepte acestă ideologie care spune că genul nu este cel în care ne-am născut, ci este cel în care ne identificăm. 

Potrivit Statutului de la Roma, genul era definit functie de datul biologic al individului. Această definiție a genului ca dat biologic inseamnă că fiecare este genul funcție de sexul în care s-a născut: fetițele - pentru că s-au născut fetițe, având sex feminin - au genul de femeie, iar băieții - pentru că s-au născut cu sex masculin - au genul de bărbat. Aceasta era definirea genului funcție de datul biologic, adică funcție de sexul cu care s-a născut individul.

Această concepție juridică a primit o dezlegare și o viziune nouă prin Convenția de la Istanbul, convenție care are titlul „Convenția privind prevenirea si combaterea violenței împotriva femeilor si a violentei domestice” si care, spre deosebire de Statutul de la Roma, a definit genul ca fiind un construct social. 

Astfel, potrivit tezei finale a literei c, art 3 din Convenție, genul este definit ca fiind construct social funcție de rolurile de gen pe care o societate le consideră adecvate. Adică, într-un fel,  această definiție raportează accepțiunea genului la concepția societății respective. 

De aceea este foarte important ca fiecare dintre noi să ne spunem punctul de vedere cu privire la ceea ce consideră societatea românească drept adecvat în ceea ce privește definirea genului și definirea rolurilor de gen. 

Pentru că suntem în prezența unei realități noi. Ideologia de gen vine în cuprinsul ei cu definiții ca noțiunea de egalitate de gen – care nu înseamnă egalitatea dintre femeie și bărbat ori ca noțiunea de roluri de gen, in paradigma cărora o femeie e femeie doar pentru că își asumă rolul de femeie, o femeie e mamă doar pentru că "joacă” rolul de mamă. 

Ideologia de gen învață copiii că o fetiță e fetiță doar pentru că a fost îmbrăcată în roz; un băiat e băiat doar pentru că a primit avioane și puști drept jucării, că dacă ar fi primit păpuși atunci el n-ar mai fi fost băiat, ar fi fost fetiță; că, de fapt, rolurile de gen sunt cele pe care ni le alegem, fără legătură cu sexul cu care ne naștem. Acest complex de elemente noi pe care le aduce ideologia de gen reprezintă o paradigmă nouă, o realitate nouă, pe care familia românească este pusă  în fața situației de a o asimila, așa, peste noapte. 

Noi, părinții, trebuie să ne raportăm la această nouă paradigmă, în primul și în primul rând începând prin a ne cunoaște drepturile ca părinți. 

In momentul in care va veni copilul de la școală și va spune părintilor că este invitat la o activitate școlară, părintii trebuie să  cunoască drepturile pe care le au atunci când semnează acordul cu privire la participarea copilului la respectiva activitate. 

O astfel de activitate a fost, de exemplu, cea din luna februarie, în Vrancea, in care liceenilor din orașul Focșani o persoană transgender le-a spus că „este extraordinar de recompensator să facem exercițiul să gândim dincolo de binaritatea masculin – feminin, pentru că fiecare avem în noi – fie că e 0,1% fie că e 70-80% - din genul pe care îl are sau se consideră celălalt. Și la fel de bine și la fel de valabil sunt acele identități care sunt nonbinare, care nu aparțin nici genului masculin nici genului feminin. S-ar putea să aparțină amândurora în proporții diferite și variabile sau niciunele.” Li s-a mai spus copiilor: „Identitatea de gen și orientarea sexuală sunt două lucruri diferite, care se pot combina în orice fel posibil. Genul e aici (arătându-se spre cap), dar există persoane trans care sunt heterosexuale, care pot fi homosexuale și care sunt homosexuale sau orice altă identitate sexuală, orientare sexuală. Se pot îmbina în foarte multe feluri”. Acestea au fost cuvintele ce au fost spuse în fața copiilor, într-o activitate educațională, pentru care părinții trebuie să cunoască pe deplin continutul noțiunilor noi de ideologie de gen, atunci când semnează acordul cu privire la participarea copiilor lor.

De asemeni, la București, cu o lună înainte, pe bază de liste, liceenii au fost duși la un film cu scene explicit sexuale între doi bărbați, scene care – potrivit unui martor - au trezit reacția copiilor. 

Părinții care și-au dat sau nu acordul cu privire la participarea copiilor lor la astfel de activități educaționale, ar trebui să știe: care sunt drepturile lor ca părinți în concurs cu activitatea educațională; ce înseamnă rol de gen, identitate de gen, egalitate de gen; ce înseamnă activități educaționale care au în titlu combaterea violenței împotriva femeilor – care este și titlul Convenției de la Istanbul - si ce alte notiuni mai învață copiii lor in cadrul acestor activități ce au un titlu nobil si absolut legitim ca cel al combaterii violentei impotriva femeilor. 

Pentru aceasta, un părinte trebuie să stie  conținutul noțiunilor care sunt puse in discutie  în activitatea educațională la care urmează să participe copilul său.

Așadar, trebuie să se știe că: egalitatea de gen nu înseamnă ceea ce noi am crede la prima vedere, respectiv egalitatea dintre femeie și bărbat, ci, aici, se pune accentul pe gen. Adică eu, ca individ, pot îndeplini in mod egal un rol de gen sau altul. Pot fi 1% femeie, deși am sex de femeie dar în realitate mă simt 80% bărbat. Deci, în mod egal pot fi celălalt gen, la fel cum pot să nu am niciun gen, să fiu o entitate nonbinară, toate acestea astfel cum au fost învățați copiii din Vrancea. 

Definiția rolurilor de gen este ansamblul de atribute pe care o persoană și le asumă, și nu cele cu care s-a născut. De exemplu, clipul de promovare a activității de la Vrancea, era un clip în care erau date alternativ imagini cu băieței și fetițe și cu stereotipurile roz / albastru, păpușă / mașină. Toate acestea, cumva, pentru a fundamenta ideea că rolul de gen este doar funcție de alegerile noastre, și că un băiat e băiat doar pentru că a fost îmbrăcat în albastru, pentru că a primit nume de băiat. Deci, el nu este băiat pentru că s-a născut cu sex de băiat, ci pentru că a primit nume de băiat. Aceasta afirmă, in esență, ideologia de gen. Aceasta învață copiii nostri. 

Ideologia de gen nu mai este o ideologie, ci este deja o normă juridică in România. Fiind normă juridică trebuie să stim ce respectăm, ca să nu fim sanctionați, așa cum am citit că a fost sancționată o companie care fabrica scutece pentru copii pentru că a încălcat ideologia de gen, spunând că scutecele pe care le oferă spre vânzare sunt particularizate funcție de sexul bebelușului. 

Așadar, este foarte important să cunoastem aceste definiții, în primul rând ca să nu încălcăm normele, iar în al doilea rând ca să ne știm drepturile constituționale, și in special dreptul prevăzut de art. 29 alin 6 din Constituția României, pe care il au părintii de a asigura potrivit propriilor convingeri educația copiilor minori a căror răspundere le revin. Acest drept este prevăzut nu numai în Constituție, ci și în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, unde se statuează foarte clar că dreptul părinților este acela de a asigura educarea și instruirea copiilor potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și pedagogice. 

Pe de altă parte, la fel de important este că trebuie să știm că în art. 14 din Convenția de la Istanbul este prevăzută obligația Statului care ratifica convenția de a introduce informații suficiente în materialele didactice privitoare la educație, la toate nivelurile de învățământ – începând, deci, chiar de la grădiniță – privind rolurile nestereotipe de gen. Așadar, suntem în prezența unei obligații pe care statul român si-a asumat-o si care, iată, acum se pune in aplicare.

 Părinții ar trebui să cunoască toate aceste aspecte, intelegând că ceea ce învață copiii astăzi nu este ceea ce am învățat noi si de aceea trebuie să facem acest efort cognitiv de a stii ce semnăm când ne dăm acordul pentru participarea copiilor la activități educaționale, in sensul de a stii exact ce inseamnă noțiunile si temele abordate pentru că in discutie este însăși ființa copilului nostru aflat încă in formare. 

Totodată, art 12 din Convenție spune că statul care a ratificat convenția se obligă să schimbe modelele sociale, culturale și de comportament, bazate, printre altele, pe rolurile ne-stereotipe de gen, stereotipiile de gen fiind ceea ce credem noi că intră in atribuțiile unei femei ori ale unui bărbat, ca roluri pe care ei le îndeplinesc. Asadar acestea trebuie înlăturate in viziunea ideologiei de gen, pentru ca noi să putem avea egalitate de gen adică să putem îndeplini in mod egal orice rol de gen, funcție de alegerile noastre individuale, nu funcție de ceea ce am fost învățați că suntem si facem ca femei si ca bărbați. 

De aceea, este lăudabil ceea ce au făcut cultele creștine din statele din jurul nostru care au realizat o amplă activitate de conștientizare în interiorul creștinilor cu privire la aceste realități noi, în așa fel încât, părintele, in deplină cunoștință de cauză, adică în mod drept, să poată lua o hotărâre, nu doar să se bazeze pe autoritatea școlii. 

Suntem puși in fata unei  încercări de schimbare a fiintei omului. Fiecare persoană – femeie sau bărbat , fetiță sau băiețel -  nu mai trebuie să fie ceea ce credem noi că este, ci ceea ce el însuși vrea/alege să fie in orice moment. Acest lucru îl învață copiii noștri la școală. 

Într-un stat de drept este absolut necesar să se cunoască si să se inteleagă deplin aceste aspecte noi cu care se confruntă familia si educatia  si, de aceea, Biserica si noi toti să facem mai mult pentru a conștientiza această situatie fără precedent in fata căreia fiecare om este pus astăzi in România”, a spus avocatul.