ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



„Legea nr. 174/2018 și Legea nr. 178/2018, ambele promulgate în luna iulie, sunt ultimele acte normative – cu impact major asupra românilor – prin care s-a definitivat în România normativizarea ideologiei de gen care anihilează feminitatea, masculinitatea, tradiția, educația, în sensul mentalității românești și a transmiterii valorilor legate de familie și educație”, scrie consilierul juridic Paula Molnar pe siteul Juridice.ro.

Autoarea notează că aceste acte normative au în conținutul lor „definiții juridice noi, noțiuni noi, precum: roluri de gen, stereotipuri de gen” și că „dintr-un condei”, „înseamnă inversarea rolurilor dintre fete și băieți/ femei și bărbați, pentru că sexul nu este un dat biologic, ci o alegere, ești ceea ce vrei să fii, nu contează că, din punct de vedere biologic, te-ai născut altceva”.

Iată textul Paulei Molnar:

Odată cu ratificarea Convenției de la Istanbul, prin Legea nr. 30/2016 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, România a intrat în era normativizării ideologiei de gen, eră care se vrea a fi orice altceva în afară de ceea ce am învățat noi ca fiind normal, firesc, autentic, original și, nu în ultimul rând, altceva decât ceea ce definește Codul civil în vigoare în România ca fiind persoana și atributele ei.

Încet, încet atât copiii noștri, prin manualele școlare, cât și noi, adulții, suntem supuși unei intense tentative de reeducare în sensul ideologiei de gen, astfel cum s-a mai arătat și aici, aici, aici ori aici.

În fond, odată legalizată de către parlamentarii noștri ideologia de gen, acesta este și cursul în care merg toate: copiii vor învăța la școală că nu sunt genul în care s-au născut ca dat biologic, ci sunt genul pe care ei singuri și-l aleg în fiecare moment, ca aici.

Legea nr. 174/2018 și Legea nr. 178/2018, ambele promulgate în luna iulie, sunt ultimele acte normative – cu impact major asupra românilor – prin care s-a definitivat în România normativizarea ideologiei de gen care anihilează feminitatea, masculinitatea, tradiția, educația, în sensul mentalității românești și a transmiterii valorilor legate de familie și educație.

​Aceste două acte normative intitulate – sugestiv, am crezut noi – ”pentru prevenirea și combaterea violenței în familie”, respectiv ”egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați”, au în conținutul lor definiții juridice noi, noțiuni noi, precum: roluri de gen, stereotipuri de gen – aici.

​Ce înseamnă acestea? Pur și simplu, dintr-un condei, înseamnă inversarea rolurilor dintre fete și băieți/ femei și bărbați, pentru că sexul nu este un dat biologic, ci o alegere, ești ceea ce vrei să fii, nu contează că, din punct de vedere biologic, te-ai născut altceva.

​Un alt act normativ îndreptat țintă spre copiii noștri este HG nr. 365/2018, care prevede includerea în programa școlară a unor noțiuni privind violența de gen și egalitatea de gen; integrarea și egalitatea de gen; integrarea perspectivei de gen în manualele școlare, combaterea stereotipurilor de gen în rândul tinerilor aspecte care vor conduce, atât timp cât cadrul legislativ există, la organizarea unor campanii de sensibilizare și promovare a rolului și importanța dezvoltării abilităților non-cognitive la adolescenți cu accent pe eliminarea stereotipurilor.

Și-a pus cineva problema încălcării interesului superior al copilului prin manipularea lui la o vârstă la care nu are discernământul necesar, la o vârstă la care intimitatea lui nu este definitivată, personalitatea și întreaga lui ființă sunt în plină dezvoltare? A manipula psihologic și identitar un adolescent înseamnă un adevărat experiment aplicat asupra lui (aici).

„Când au ajuns copiii români subiect al unui experiment uman ideologic?” – i-ar putea întreba o mamă pe parlamentarii care au votat aceste legi.

Pentru că se poate și altfel. Există țări în care copiii încă mai contează.

Astfel, Curtea Constituțională a Bulgariei a considerat drept contrare Constituției prevederile Convenției de la Istanbul. Principalul argument al Curții Constituționale a Bulgariei este legat de această problemă atât de controversată, de definire a genului drept construct social: "în Convenție, prin definirea genului ca fiind un construct social, granițele de gen dintre bărbați și femei sunt relativizate și, dacă societatea își pierde abilitatea de a distinge între femeie și bărbat, lupta împotriva violenței exercitate asupra femeii devine ceva formal, un angajament neîmplinit.”

​Constituționaliștii bulgari au dat o interpretare justă și corectă în ceea ce privește ingerințele Convenției de la Istanbul, care sub titlul ce face trimitere la combaterea violenței asupra femeii, de fapt, normativizează ideologia de gen în țările care o ratifică.

​Singura noastră șansă de a îndepărta definitiv efectele acestei normativizări a ideologiei de gen, este validarea Referendumului pentru căsătorie, deziderat susținut de cel puțin 3 milioane de români care cer la unison clarificarea și definirea corectă a termenului de ”soți”, prevăzut la art. 48 alin. (1) din Constituție.

​Așa cum prevede Constituția în prezent, la art. 48 alin. (1), "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți…”, termenul de "soți” poate însemna orice, la fel cum orice gen sunt învățați și copiii noștri că pot fi, fapt pentru care este imperios necesar ca acesta să fie înlocuit cu sintagma între "un bărbat și o femeie”. Aceasta dacă suntem o țară suverană într-o Europă a valorilor ocrotite juridic, o Europă care are drept deviză "Unitate în diversitate”, adică în această diversitate are loc și definiția poporului român dată căsătoriei.