Parlamentul ungar a adoptat în urmă cu mai mult de o lună de zile o lege controversată care sporește controlul guvernamental asupra organizațiilor neguvernamentale care beneficiază de finanțare externă, proiect criticat de Uniunea Europeană și de ONU și care vizează în mod special organizațiile susținute de miliardarul american George Soros, transmit MTI, AFP și Reuters preluate de Agerpres.

Legea propusă de premierul Viktor Orban prevede că ONG-urile care beneficiază anual de finanțări externe de peste 7,2 milioane de forinți (23.400 de euro) trebuie să se declare explicit drept „organizații susținute din străinătate”.

În schimb, guvernul de la Budapesta afirmă că vrea să se asigure că există o mai mare transparență în ceea ce privește activitatea acestor ONG-uri, potrivit Reuters. ONG-urile și grupurile pentru apărarea drepturilor omului susțin că legea le stigmatizează și încearcă să le reducă la tăcere.

A doua zi după adeoptarea acestei legi, Germania și-a exprimat „marea îngrijorare” după adoptarea de către Ungaria a unei legi care înăsprește controlul asupra ONG-urilor ce beneficiază de fonduri străine și a făcut apel la Budapesta să respecte principiile democratice ale UE, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Ungaria se alătură astfel unei serii de țări precum Rusia, China și Israel, care consideră că finanțarea străină pentru ONG-uri (…) este un act ostil sau cel puțina inamical”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Martin Schöfer. „Libertatea, democrația, statul de drept și drepturile omului nu pot fi puse sub semnul întrebării în Europa. Aceste valori sunt fundamentele Uniunii Europene”, a adăugat el.

Dan Tanasa scrie pe blog-ul său despre acest subiect pe care puterea de la București nu l-a băgat în seamă „ca de altfel pe foarte multe alte subiecte de interes geostrategic”.

„Cum era de așteptat, România nu a avut absolut nicio reacție pe acest subiect, ca de altfel pe foarte multe alte subiecte de interes geostrategic. Bucureștiul a ales să nu reacționeze, dovedind încă odată lipsa crasă a oricărei viziuni în privința relației bilaterale cu Ungaria.

Cum ar fi trebuit să reacționeze Bucureștiul? Un exemplu de reacție ar fi putut fi adoptarea unui proiect legislativ în oglindă. Liderii politici de la București, fie ei de stânga sau de dreapta, ar fi trebuit să-și amintească de proverbul românesc „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Adoptarea acestei legi controversate de către Parlamentul de la Budapesta, la propunerea Premierului Viktor Orban, ar fi trebuit să nască o reacție absolut firească a Parlamentului de la București care să adopte, în oglindă, un proiect similar prin care să scoată la lumină finanțările de zeci de milioane de euro anual pe care Budapesta le acordă unor ONG-uri din România.

Mascate sub forma unor contribuții financiare menite să garanteze conservarea și afirmarea identității naționale a comunității maghiare din România, fondurile sunt utilizate în fapt exclusiv pentru propagandă șovină, iredentistă și separatistă. De altfel, sub conducerea lui Viktor Orban, Budapesta nu și-a ascuns niciodată politica revizionistă, Viktor Orban însuși fiind un promotor activ al revizionismului (un exemplu aici). De altfel, în ultima perioadă, Budapesta a devenit din ce în ce mai agresivă, nu doar la nivelul declarațiilor, ci și la nivelul alocărilor bugetare pentru propaganda revizionistă din Transilvania.

Dacă am fi avut un Parlamentul format din oameni politici cu coloană vertebrală sau dacă România ar fi avut lideri politici, s-ar fi impus așadar adoptarea unui proiect legislativ similar cu cel adoptat de Parlamentul Ungariei, prin care opinia publică românească să afle care sunt ONG-urile care încasează bani din Ungaria. Tot un astfel de proiect legislativ ar trebui să clarifice dacă Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) încasează fonduri din Ungaria și care este nivelul acestor fonduri. Ce anume se face cu acești bani trimiși de Ungaria unor ONG-uri din România știm deja.”, a scris Dan Tanasă.